Duminică, 16 noiembrie 2014, românii sunt aşteptaţi la urne pentru a-şi alege preşedintele pentru următorii cinci ani. Una dintre cele două opţiuni pe care cetăţenii le vor găsi pe buletinul de vot este Klaus Werner Iohannis, candidatul Alianţei Creştin-Liberale, preşedintele Partidului Naţional Liberal. În ultima sa conferință de presă din Campania electorală, întrebat de jurnaliști de ce nu a răspuns atacurilor lansate de adversarii săi care i-au vizat pe părinții sau pe soția sa și de ce nu i-a dat, în mai multe rânduri, replica lui Victor Ponta, Klaus Iohannis a declarat că mai bine pierde decât să se comporte ca un mârlan.
Cine este însă candidatul ACL, Klaus Werner Iohannis
S-a născut pe 13 iunie 1959 la Sibiu, într-o familie modestă de saşi transilvăneni. Este căsătorit cu Carmen Iohannis, profesoară de limba engleză la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Sibiu şi nu are copii. În vreme ce părinţii lui, pensionari, au emigrat, în anii ’90, în Germania, Klaus Iohannis a ales să rămână la Sibiu. A fost profesor de fizică, inspector şcolar adjunct, inspector şcolar general şi de 14 ani este primarul municipiului Sibiu, ajungând la al patrulea mandat de primar. În CV-ul său, la capitolul limbi străine, scrie că vorbeşte fluent germana şi engleza.
Klaus Iohannis a urmat, în perioada 1979-1983, Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca. A predat ca profesor titular de fizică la mai multe şcoli şi licee din Sibiu. Începând din anul 1983, a devenit coleg de cancelarie cu foştii săi profesori de la liceul pe băncile căruia a învăţat – Colegiul Naţional “Samuel von Brukenthal”.
În 1990 a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR). Din 1997, timp de doi ani, a fost inspector general adjunct la Inspectoratul Şcolar al judeţului Sibiu, iar în perioada 1999 – 2000 a ocupat funcţia supremă de inspector general în cadrul Inspectoratului Şcolar al judeţului Sibiu.
Cariera de la Inspectorat s-a împletit cu ascensiunea în cadrul Forumului Democrat al Germanilor din România. Astfel, din funcţia de membru în Comisia de Învăţământ a FDGR, filiala Transilvania, a devenit membru în Consiliul de conducere al FDGR, filiala Sibiu, şi apoi de responsabil al Comisiei de învăţământ din cadrul aceleiaşi structuri.
Anul 2000 avea să aducă schimbarea decisivă în viaţa lui Klaus Iohannis: a fost desemnat drept candidat din partea FDGR la alegerile pentru Primăria Sibiului. Deşi niciun sondaj de opinie în rândul sibienilor nu-l indica drept învingător, Iohannis a fost ales primar al Sibiului în turul al doilea. A fost reconfirmat în funcţie de încă trei ori, de fiecare data din primul tur, cu peste 77% din voturi, astfel încât a ajuns la cel de-al patrulea mandat de primar al municipiului de pe Cibin. În perioada 2002-2013 a deţinut funcţia de preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România.
În timpul celui de-al doilea mandat de primar al lui Iohannis, în anul 2007, Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii (împreună cu oraşul Luxemburg), calitate în care a găzduit numeroşi oficiali externi – şefi de stat, înalţi demnitari, ambasadori, care i-a adus maximă vizibilitate în plan naţional şi internaţional.
În timpul mandatelor lui Iohannis s-au realizat ample proiecte de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă şi canalizare, de reabilitare a străzilor din centrul istoric şi nu numai, de modernizare a transportului public urban în comun, dar şi de modernizare şi extindere a Aeroportului Internaţional Sibiu.
Sibiul s-a gospodărit din fondurile locale şi din fondurile provenite din împrumuturile rambursabile de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare contractate de municipalitate, dar şi cu ajutorul fondurilor europene, investiţii în valoare totală de aproximativ 200 de milioane de euro.
Agenda culturală sibiană cuprinde în fiecare an în jur de o sută de proiecte cu finanţare sau cofinanţare din partea Consiliului Local Sibiu, pe listă fiind incluse „Sibiu Jazz Festival”, Festivalul Internaţional de Teatru, Festivalul Internaţional de Film Transilvania.
Pe 20 februarie 2013, Klaus Iohannis a semnat adeziunea la Partidul Naţional Liberal și, prin derogare, la congresul extraordinar din 23 februarie 2013, Iohannis a devenit prim-vicepreşedinte PNL, al doilea om în partid după liderul naţional Crin Antonescu.
Înainte de ruperea Uniunii Social Liberale, numele lui Iohannis a fost vehiculat pentru portofoliile de ministru de Interne şi vicepremier, dar primul-ministru Victor Ponta nu a fost de acord cu numirea lui.
La finele lunii iunie 2014, Klaus Iohannis a fost ales preşedintele PNL cu voturile a 95 la sută dintre delegaţiilor la Congres din toata ţara, fiind astfel copreşedinte al Alianţei Creştin Liberale PNL-PDL şi candidatul acestei structuri la alegerile prezidenţiale din 2014.
În 2006, Klaus Iohannis a fost distins cu Crucea Federală de Merit oferită de Republica Federală Germania. În 2007 i-a fost decernat Ordinul Naţional „Steaua României”, în grad de Cavaler. În 2008 a fost distins cu Ordinul Naţional italian – Steaua Solidarităţii Italiene, în grad de Comandor. Anul 2006 i-a îmbogăţit palmaresul cu alte trei distincţii: Ordinul de Merit al Marelui Ducat de Luxemburg, în grad de Ofiţer, Ordinul de Merit „Marea Cruce de Argint” din partea statului austriac şi Ordinul de Ofiţer al Coroanei Belgiene.
În anul 2010 a fost onorat cu placheta de onoare a Asociaţiei Expatriaţilor din Germania şi cu medalia de onoare “Prieten al Comunităţilor Evreieşti din România” din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Ordinul Naţional al României pentru Merit, în grad de Cavaler i-a fost conferit în anul 2011, iar în 2014 a fost distins cu Crucea de Ofiţer al Ordinului pentru Merite al Republicii Federale Germania.