
1. Cine este Traian Cișmaș?
Sunt un om dedicat muncii de la câmp. M-am născut pe 25 septembrie 1961, în satul Ogradena din județul Mehedinți. Dacă vă întrebați cum am ajuns la Brăila, ei bine, am venit în urma repartiției făcute la nivel guvernamental, în urma absolvirii facultății. Bineînțeles, am venit cu entuziasm și nicidecum singur, ci împreună cu familia, adică soția și baiatul cel mare, căsătorindu-mă în timpul facultății. Dacă ar fi să facem o incursiune în timp, aș putea să vă spun că după ce am finalizat cursurile Liceului Agricol din Lugoj, a urmat absolvirea Institutului Agronomic Timișoara – Facultatea de Zootehnie și Medicină Veterinară. Am obținut și diploma de masterat în Administrație Publică.
2. Cum vi s-a părut Brăila, la prima vedere?
Imediat ce am primit repartiția, am obținut o locuință, mașină, pentru că așa se proceda la acea vreme. Foarte ușor m-am atașat locului, în sensul că de la venirea mea am găsit un colectiv unde am putut să-mi exprim cunoștințele și să aplic tehnologia pe care am învățat-o, dovadă că am avut și realizări, zic eu fără nicio lipsă de modestie, la locul de muncă. Nu am avut nici stagiatură, care era pe o perioadă de 3 ani. Pur și simplu, după 3 luni de muncă am fost numit șef de fermă la Complexul de Păsări Oprișenești din Ianca, care este o fermă de creșterea puilor de carne și găini ouătoare. Aceasta se întâmpla în perioada 1985 – 1992.

3. Cum este să fiți director la DAJ?
În primul rând, eu am căutat să fac un colectiv unit, ca o familie, pentru că numai așa cred că se pot rezolva problemele cu care ne confruntăm și pe care le avem ca sarcini. Această metodă aplicat-o la toate locurile de muncă unde am lucrat și pot să spun că a fost o mare reușită. Pentru că le-am spus mereu că directorii vin și pleacă, însă ei rămân și trebuie mereu să fie ca o familie și să continue să asimileze tot ceea ce este bun de la fiecare, că numai în felul acesta pot avea rezultate bune. Din moment ce nu există această atitudine față de muncă, nu sunt rezultate.
4. De când ocupați funcția de director la DAJ Brăila?
La direcție am ajuns în iunie 2009, după care a urmat o perioadă de întrerupere de 4 luni în 2010. În 2012 am fost numit șef serviciu, în perioada când se vorbea despre descentralizare. Am asigurat interimatul până în aprilie 2014, când în urma concursului, din nou am devenit director la această instituție.
5. Înainte de a ajunge șef la DAJ, unde ați mai lucrat?
În perioada 2004 – 2009 am fost șef Departament Proprietăți la OMV Petrom. Timp de 8 ani, din 1992 – 1996 și din 2000 și până în 2004, am fost ales ca primar al orașului Ianca. Din 1996 – 2000 am ocupat postul de șef Secție Servicii Interne tot la OMV Petrom.

6. Care este cea mai mare realizare a lui Traian Cișmaș, pe plan profesional?
Mi-a plăcut ca întotdeauna pe unde am lucrat să las ceva în urma mea și să nu „trec ca gâsca prin apă”. Ca și început al activității mele, în timpul facultății am avut rezultate bune, în sensul că spre exemplu exista un procent de 86% realizare producție marfă și am ajuns în primii 2 ani la 121%, respectiv 147%. Dar totul s-a realizat împreună cu întregul colectiv. La început vroiam să stau o perioadă, după care să plec la mine în județ. Însă dacă am văzut că mi-au fost acordate diferite facilități, am hotărât să rămân la Brăila și nu regret ca am făcut acest pas. Cât am fost primar la Ianca, pot să spun că am reușit niște investiții care și la ora actuală se văd în oras. Am reușit să introduc apă potabilă în cele 5 sate componente, în perioada în care România nu era membră a Uniunii Europene, și prin urmare nu beneficiam de fonduri europene. Dar am depus proiecte pe alte forme de finanțare și am atras investitori. Am făcut o nouă Casă de Cultură în orașul Ianca, dar și piața agroalimentară, mai ales că aveam înclinație către domeniul agricol și n-am putut trece cu vederea că nu există un loc de comercializare propice pentru produsele autohtone. Am achiziționat clădirea unde funcționează în prezent Primăria Ianca, pe care am reușit s-o luăm printr-o hotărâre de Guvern, fără să se plătească vreun ban. Cu alte cuvinte, a fost prin transfer gratuit. Am introdus și gaze pentru că nu existau în Ianca. Au fost multe alte lucrări realizate prin diferite programe, precum ar fi FARE, FRDS, adică forme vechi de finantare. Mă bucur că unele idei care mi-au aparținut au fost puse în practică, deși cam târziu, dar este un lucru de apreciat. Un lucru deosebit a fost faptul că Ianca a fost prima localitate urbană mică ce a individualizat utilitățile la apartamente. Am făcut acest lucru cu un risc – pierderea celui de al doilea mandat ca primar în 2004. Eu le-am spus oamenilor că se va ajunge la acest sistem, dar nu au vrut să înțeleagă, fiind reticenți la ideile noi. Un atu al orașului a fost buna dezvoltare, mai ales în perioada când funcționa Fabrica de zahăr. Când am venit la DAJ, am avut ca prioritate zero – comasarea terenurilor agricole. Îmi aduc aminte că la nivelul județului Brăila nu exista nicio cooperativă formată din agricultori. Iată că astăzi, din fericire, avem 2 asociații cu suprafețe mari – una de aproximativ 7.000 hectare și o alta cu o suprafață mai mică. Eu le-am spus că au multe avantaje. De exemplu, în Insula Mare a Brăilei nici nu se trece la însămânțat că deja sunt făcute contracte pentru livrare. Ceea ce este normal, să te caute un agent economic mai ales că este vorba de o suprafață foarte mare. Un sector mai puțin dezvoltat este cel legumicol, iar Brăila este un județ deficitar la depozitare și desfacere. Ei trebuie să înțeleagă că trebuie să se unească. Un lucru de care sunt mândru este că județul nostru este dezvoltat din punct de vedere al utilajelor agricole. Numai în acest an, capacitatea de recoltat a depășit capacitatea de transport și depozitare, ca timp. În județul Brăila se produce cea mai mare cantitate de sămânță la nivel de țară, adică peste 60% și asta se datorează faptului că producătorii se implica foarte mult, pentru că au înțeles și au conștientizat că numai prin muncă se pot obține rezultate bune.
7. La capitolul viață personală, care este cea mai mare realizare?
O primă realizare și cea mai importantă este familia. Am doi băieți, unul căsătorit care ne-au daruit mie și soției un nepot, băiatul cel mic are 27 ani. Timpul alocat familiei, din păcate, este puțin, însă când se ivește momentul, profităm din plin. De fiecare dată, întreaga familie m-a susținut și a fost alături de mine și la bine și la greu și așa am dus la bun sfârșit tot ce aveam de făcut la locul de muncă.
8. Ce pasiuni îmbrățișați?
Îmi place să călătoresc cu familia, îmi place istoria, sportul, dar și muzica românească autohtonă.
9. Planuri de viitor?
Având în vedere că am o anumită vârstă, mă voi canaliza spre șablonarea drumului copiilor și nepotului, de ce nu. De asemenea, voi face tot ce îmi stă în putere pentru a rezolva problemele și directivele de la locul de muncă.