Săptămâna aceasta, la Strasbourg, a fost dat publicitaţii Raportul Comisiei de experţi în evaluarea măsurilor împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului. MONEYVAL a fost creat în 1997, iar din 2011 devine un mecanism independent de monitorizare în cadrul Consiliului Europei, răspunzând în faţa Consiliului de Miniştri. Mai precis, analizează modul în care ţările member, precum și România, se conformează tuturor standardelor interne relevante în domeniul juridic, financiar şi de aplicare a legii prin intermediul unui proces de evaluări mutuale. Rezultatul unei asemenea evaluări îl constituie raportul aceesta, conţinând concluziile celei de-a patra evaluări de ţară, acoperind perioada între mai-iunie 2013 şi momentul prezent.
Echipa de evaluare a fost formată din membri ai secretariatului MONEYVAL şi experţi ai FATF (The Financial Action Task Force): Anderja Lang (secretar, Ministerul de Justiţie, Slovenia) care a participat ca evaluator juridic, Arakel Meliksetyan (Director adjunct, Financial Monitoring Centre, Central Bank of Armenia), Richard Walker (Director, Guernsey Financial Services Comission, UK Crown Dependency of Guernsey) – aceştia doi în calitate de evaluatori financiari, Daniel Gatt (Senior Financial Analyst, Financial Intelligence Analysis Unit , Malta) şi Sylvie Jaubert (ofiţer princial de poliţie, TRACFIN, Franţa), împreună cu Livia Stoica Becht şi Michael Stellini, ca membri ai secretariatului MONEYVAL.
La nivel general, ideea centrală este subliniată în primul paragraf, unde se spune:
România a făcut paşi importanţi pentru a îmbunătăţi respectarea recomandărilor FATF şi a înregistrat progrese în mai multe domenii de la cea de-a treia evaluare încoace. Au fost modificate mai multe articole legislative, fiind date ordonanţe şi decizii de guvern pentru a remedia deficienţele observate la evaluarea anterioară, pentru a implementa cerinţele instrumentelor legale internaţionale şi, mai ales, să implementeze legislaţia relavantă a UE. Există mulţi indicatori care sugerează că România este susceptibilă apariţiei activităţilor de spălare de bani şi finanţării terorismului şi că este atractivă pentru crima organizată şi evazioniştii fiscali. Aceasta se datorează în parte poziţiei sale strategice la frontiera de est a UE, fiind parte atât a rutei balcanice cât şi a celei euro-asiatice. Economia României rămâne în mare parte bazată pe cash şi piaţa neagră reprezintă aproximativ 30% din GDP. Veniturile realizate de pe urma activităţilor ilegale sunt estimate a forma un procentaj important din GDP, mai ales din cauza evaziunii fiscale şi contrabandei. Cu toate că România nu este un punct central de conexiune financiară şi expunerea sa criminalitatea internaţională ar putea fi limitată, există totuşi indicatori care sugerează că grupurile de criminalitate organizată din ţări vecine şi din Italia investesc în valori româneşti. Membrii grupărilor de crimă organizată din România participă la o largă gamă de activităţi ilegale în Europa, de la prostituţie şi extorsiune la comerţul cu droguri şi au colaborat la stabilirea unor reţele criminale internaţionale specializate în frauda pe Internet şi a unor scheme subsumate de spălarea banilor. România nu a realizat o analiză de risc privind finanţarea terorismului.