Echinocțiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare și, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară. De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeași dată deoarece anul calendaristic nu este egal cu cel tropic.
Este momentul în care Soarele, în mișcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecție al eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă. Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocțiului se numesc puncte echinocțiale, fiind denumite punctul vernal și, respectiv, punctul autumnal.
În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu bețele sau ciomegele, alungând frigul. Tradițiile spirituale ale echinocțiului de primăvară spun că orice formă de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția.
Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă perioada de conservare. Cultul soarelui este specific mai tuturor societăților arhaice: oamenii priveau la soare și înregistrau ciclurile naturii în funcție de schimbările aduse de acesta. După convertirea la creștinism, ritualurile pentru echinocțiul de primăvară au suferit o transmutație, chiar dacă s-au păstrat în subconștientul colectiv.
Ca să-ți meargă bine în această zi, este necesar să nu te cerți cu nimeni și să nu te superi, pentru că vei strica armonia adusă de energiile unite ale zilei și ale nopții. Totodată, nu trebuie să faci rău animalelor, deoarece răul făcut în această zi se poate întoarce împotriva ta!