Preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, speră ca anul viitor să se încheie studiul de fezabilitate pentru drumul expres care va lega podul peste Dunăre de la Brăila cu municipiul Tulcea.
În cadrul unei conferințe de presă au fost prezentate cele două variante care se discută acum la nivelul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru drumul expres Tulcea-Brăila, a menţionat că viitoarea şosea va fi una nouă şi a subliniat importanţa acesteia.
„Nu se poate ca drumul expres pod-Brăila-Tulcea-Constanţa să nu capete prioritate zero, pentru că s-a creat sistemul de pâlnie la pod. Noi deja suntem sufocaţi pe tronsonul 2 Cantoane-Constanţa, care a devenit insuportabil cel puţin vara. La fel e şi cu încărcarea pe care o avem de la pod pe varianta Tulcea-Constanţa”, a declarat Horia Teodorescu.
Președintele CJ Tulcea a amintit că în realizarea drumului expres Brăila-Tulcea, care va avea o lungime de 65 de kilometri, sunt foarte multe constrângeri şi a menţionat că viitoarea şosea ar putea fi dată în folosinţă cel mai devreme în anul 2026. De asemenea, CNAIR continuă în paralel demersurile pentru identificarea celor mai bune soluţii pentru conectarea municipiului Tulcea la un alt viitor drum expres, Tulcea-Constanţa. Cele două tronsoane, Tulcea-Constanţa şi Tulcea-Brăila, fac parte din drumul expres Constanţa-Brăila-Focşani.
Primele demersuri pentru realizarea drumului expres Constanţa-Brăila au fost făcute în anul 2013 şi au constat în acorduri semnate de preşedinţii CJ-urilor din Constanţa, Brăila şi Tulcea, obiectivul făcând parte din Master-planul de Transporturi al României valabil până în anul 2035.
Conform unui comunicat de presă remis în urma conferinţei, drumul expres Jijila-Cataloi va avea noduri de descărcare care asigură legătura cu infrastructura adiacentă podului suspendat peste Dunăre, precum şi cu viitorul drum expres Tulcea-Constanţa, în dreptul localităţii Cataloi. De asemenea, vor mai exista trei noduri intermediare la Isaccea, între Luncaviţa şi Văcăreni şi în zona Teliţa. Dezvoltarea este cvasiparalelă cu DN 22, fiind prevăzute şi două parcări de scurtă durată şi două spaţii de servicii.