HC Dunărea Brăila a ratat clasarea la finalul sezonului regulat pe locul 3 pentru a treia oară consecutiv în ultimul meci de campionat. De fiecare dată însă jocul rezultatelor, dar și unele rezultate surprinzătoare ale echipei brăilene în timpul campionatului, au făcut ca ultimul meci din campionat să fie decisiv pentru ocuparea locului 3.
În campionatul 2011-2012 HC Dunărea a ratat medaliile de bronz în urma mai multor amânări și reprogramări ale meciului cu HC Zalău care s-a dus până în luna iunie, când atât antrenorului principal cât și mai multor jucătoare le expiraseră contractele cu clubul brăilean. Decizia conducerii clubului de a nu se prezenta în cele din urmă la acel joc a făcut ca HC Dunărea să piardă meciul cu 0-10 și să fie penalizată cu un punct. Un lucru însă a născut suspiciuni. FRH a programat meciului pe 5 iunie 2012 de la ora 17.00, ambele echipe primind înștiințarea pe 31 mai, dar pe 1 iunie dinspre HC Dunărea Brăila către FRH a plecat o solicitare de reprogramare a meciului pe motiv că Sala Polivalentă din Brăila era ocupată la data respectivă cu vizita premierului Ponta. Numai că evenimentul a avut loc la prânz și s-a ținut în fața sălii și nu în interior. Meciul a fost reprogramat pentru 8 iunie, dar echipa brăileană nu s-a prezentat, dar nici echipa lui Tadici și oficialii delegați la acest meci nu au fost lăsați să intre în Polivalentă. Astfel Brăila a terminat campionatul pe locul 4 în sezonul 2011-2012.
În sezonul următor, după un început bun a urmat o perioadă oscilantă, cu înfrângeri în deplasare și cu un eșec la patru goluri în fața Zalăului în ultima etapă din tur, chiar în Polivalenta brăileană, cupă ce la pauză Brăila a condus cu două goluri. Dupăun egal muncit obținut la Brașov a urmat ziua neagră de 23 februarie, când HC Dunărea a pierdut lamentabil la Galați în fața lanternei roșii a Ligii, 26-19 (14-7), meci care a dus la demisia antrenorului Ioan Băban. Această înfrângere avea săcoste la final echipa brăileană medaliile de bronz, pentru că în ultima etapă, în meci decisiv la Zalău, echipa antrenată de Cristi Preda a pierdut din nou la patru goluri diferență și s-a clasat pe locul 5, la un punct în urma Jolidonului, care a terminat pe locul 3.
În actuala ediție de campionat, HC Dunărea a avut o sincopă inexplicabilă la Vâlcea, terminând la egalitate meciul din 16 noiembrie 2013, scor 21-21, acela fiind primul punct realizat de vâlcence în această ediție a Ligii Naționale. Acest semieșec a dus la demisia lui Cristi Preda și instalarea pe banca tehnică a lui Viorel Alexandru. În primul meci cu Alexandru ca principal, Brăila s-a chinuit acasă cu CSM Ploiești, dar a dat o replică bună echipei din Baia Mare, cedând la doar cinci goluri. A urmat dezastrul din Sala Rapid, cu CSM București, meci pierdut la șapte goluri diferență, în urma căruia Alexandru a fost înlocuit pe banca tehnică de Sanda Soare. Revenirea la Brăila pentru a treia oară a Sandei a dus la o victorie categorică în fața Romanului, dar a fost urmată de două înfrângeri cu Zalău în deplasare și cu Brașov acasă, înfrângeri venite după ce cu un sfert de oră înaintea finalului Brăila se afla în avantaj confortabil pe tabela de marcaj. După cele două înfrângeri a urmat un egal la Craiova, tot după ce Dunărea a condus la pauză cu trei goluri, avantaj pe care l-a menținut până la jumătatea reprizei a doua. Au urmat cinci victorii consecutive, care au renăscut speranțele unei clasări pe podium, dar totul a depins în cele din urmă de ultimul meci, acasă cu HCM Baia Mare.
Baia Mare a venit la acest meci să obțină al 21-lea succes în campionat, dar nu au arătat ca o echipă care să domine autoritar Liga așa cum o făcea în ultimii ani Oltchimul. Cu o linie de 9 metri fără vlagă, echipa lui Costică Buceschi a recurs de multe ori la durități, soldate printre altele cu accidentarea Gabrielei Perianu. Maniera de arbitraj a perechii Stancu/Năstase a încurajat acest joc al oaspetelor și a făcut jocul Romanului, care a suflat locul 3 echipei din Brăila după ce a avut o revenire spectaculoasă la Craiova, de la 4-8 în minutul 15 la 19-11 în minutul 42. Oltencele au revenit pe final dar nu au mai avut puterea să egaleze, un egal care ar fi adus locul 3 Brăilei și locul 9 Craiovei.
Mulți suporteri brăileni au acuzat FRH de delegarea la acest meci a celor două arbitre tinere (28 și 29 de ani), dar acestea erau la al nouălea meci arbitrat în Liga feminină în acest sezon, în care mai arbitraseră echipa brăileană și cu două etape în urmă, când au învins greu, la două goluri, pe HCM Rm. Vâlcea. Cu o victorie la Vâlcea sau la Craiova sau cu un succes acasă cu Corona, când după ce în minutul 43 Dunărea conducea cu 17-14 a pierdut la final cu 20-22, Brăila nu ar fi mai depins de rezultatul din meciul ultimei etape cu Baia Mare, iar publicul ar fi asistat probabil la un meci spectaculos. Așa au asistat la un meci încrâncenat care s-a încheiat cu fluierături și înjurături la adresa băimărencelor și a arbitrelor, acuzate că au tras pentru Roman.
Probabil că așa au fost indicațiile, ca Brăila să nu ajungă între primele trei, iar echipa antrenată de secundul lui Tadici la națională, Florentin Pera, să termine imediat în spatele Băii Mari și a Brașovului, echipe care dau câte cinci jucătoare la lotul național, în timp ce Brăila dădea doar două, dar ambele accidentate la acest meci din ultima etapă.