Podul peste Dunăre care va uni zona Galați-Brăila de Tulcea va fi finalizat în luna noiembrie 2022 și va fi intra în traficul rutier începând cu jumătatea lunii decembrie 2022, potrivit declarațiilor făcute de reprezentantul constructorului la vizita viceprim-ministrului Sorin Grindeanu, care deține și portofoliul Ministrului Transporturilor și Infrastructurii. O condiție pentru respectarea acestui termen este accelerarea avizelor de relocare a unor rețele de utilități, precum cele deținute de Transelectrica.
”Dacă facem toți eforturi, vom reuși, în decembrie 2022, să deschidem traficul pe podul suspendat. Podul, oricum, în noiembrie va fi finalizat, dar dacă reușim să rezolvăm problema de aici, cu Transelectrica. Problema asta, dacă se poate, ar trebui rezolvată până la jumătatea lunii februarie, pentru a putea ataca viaductul de cale ferată și a putea să terminăm cumva accelerat, de la 13 luni, undeva la 10 luni. Astăzi cablurile sunt în proporție de 97 la sută montate, se lucrează la ultimele 2 toroane, acestea urmând să fie finalizate la sfârșitul acestei săptămâni. Tablierul este finalizat în totalitate – toate cele 86 de tronsoane, tot ce înseamnă cabluri, tiranți, coliere și șei sunt în șantier. Programul nostru prevede ca în partea a doua din februarie să terminăm căile pentru montarea tablierului – la începutul lui martie să începem și în 72 de zile să finalizăm cei 2 km de tablier montat. Toate celelalte lucrări pentru finalizarea căii pe pod vor fi aduse spre finalizare în luna august. Va fi apoi septembrie – octombrie, pentru tot ce înseamnă teste, încercări, reglaje – pentru că tot podul, după ce a fost montat tablierul, are o perioadă pentru reglarea tiranților și a tensiunii în cabluri – astfel ca în noiembrie podul suspendat să fie 100 la sută finalizat”, a explicat directorul tehnic Dragoş Burlan, reprezentantul constructorilor.
Prim-vicepremierul a admis că ”birocrația ne omoară în România și de multe ori e mai mare perioada până când încep lucrările, decât durează efectiv o lucrare”. Grindeanu a promis că se va implica în găsirea de soluții pentru relocarea utilităților și a rețelelor Transelectrica, astfel încât graficul de lucrări propus de constructor să poată fi respectat.
„Am înţeles că avem termen până la jumătatea lunii februarie pentru a reloca utilităţile. Împreună cu colegii mei din minister încercăm să relocăm aceste utilităţi, pentru că aici e o problemă de utilităţi, în special pe partea de Transelectrica. Încercăm să facem relocările, astfel încât să ne înscriem în termenele pe care le avem. La finalul anului viitor, podul va fi dat în folosinţă”, a precizat Sorin Grindeanu.
În ceea ce privește introducerea unei eventuale taxe de pod, Sorin Grindeanu a declarat că preferă, mai întâi, să vadă podul terminat. În același timp, el a precizat că în Parlament se află în analiză un proiect privind eliminarea taxei de pod de la Cernavodă – Fetești o chestiune care, însă, trebuie analizată cu atenție.
”Dacă am elimina această taxă de pod, ne-am duce cu aproximativ 30 milioane de euro mai puţin în bugetul CNAIR. Nu vreau să facem pe repede înainte, vom face o analiză dacă e bine. Dacă o eliminăm, atunci bugetul de stat trebuie să vină către CNAIR să acopere acest minus de 30 milioane euro, pentru că nu vreau să văduvim bugetul CNAIR de această sumă”, a explicat Sorin Grindeanu.
Ministrul Transporturilor, prim-vicepremierul Sorin Grindeanu, a fost însoțit în vizita de lucru pe șantierul podului peste Dunăre de ministrul Economiei, Florin Spătaru, de conducerea CNAIR și a Direcțiilor Regionale de Drumuri și Poduri. La întâlnire au participat și europarlamentarii Mihai Tudose și Dan Nica, precum și mai mulți parlamentari din Galați și Brăila. De asemenea, stadiul unor proiecte locale de infrastructură de interes regional au fost discutate și cu primarii Ionuț Pucheanu și Marian Dragomir, precum și cu președinții Consiliilor Județene din Galați și Brăila, Costel Fotea și Iulian Francisk Chriac. Acesta ar putea fi începutul unei colaborări mai strânse între Galați și Brăila și depășirea unor disensiuni care, de-a lungul timpului, au făcut ca a doua mare aglomerare urbană după București să fie lipsită de promovarea unor proiecte de infrastructură majore de interes regional.
