La ultima ședință a Guvernului, a fost adoptat un memorandum cu tema ”Transmiterea unei cereri către Consiliul Local al Municipiului Galaţi în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea unui teren din domeniul public al municipiului Galaţi în domeniul public al statului”. Adoptarea acestui memorandum a stârnit controverse și autoritățile gălățene au devenit tot mai reticente la constituirea asociaţii intercomunitare „Dunărea de Jos”, pe care autorităţile gălăţene şi brăilene declarau că-l vor semna în luna aprilie.
Autoritățile din cele două județe n-au reuşit să se pună de acord în privința locului unde va fi sediul asociaţiei, deși președintele CJ Brăila declara zilele trecute că este dispus să dea acest sediu la Galați, dar Brăila să dețină președenția asociației.
Decizia Guvernului, condus de premierul brăilean Mihai Tudose, de a cere Galaţiului înapoi o parte din cele o mie de hectare cu care a fost împroprietărit de Guvernul Adrian Năstase, pentru construcţia Cartierului Cantemir, a pus și mai multe paie pe foc.
Deşi primarul Brăilei şi preşedintele Consiliului Judeţean Brăila au participat la inaugurarea noului sediu al Primăriei Galaţi, înfrăţirea se află în impas.
Potrivit primarului gălețean Ionuţ Pucheanu, proiectul asociației nu a mai avansat deloc, fiind blocat. Primarul Galațiului declară în presa gălățeană că este obligatoriu ca sediul asociației să fie la Galați pentru că Brăila are deja Agenţia de Dezvoltare Regională, ”o instituţie care atrage fonduri europene şi pe care o controlează”, dar și pentru faptul că județul Galați este de două ori mai mare decât Brăila din punct de vedere al populației.
Solicitarea Guvernului condus de brăileanul Mihai Tudose ca primăria Galați să restituie 655,29 de hectare din cele o mie cu care Galaţiul a fost împroprietărit de Guvernul Năstase, pentru construcţia Cartierului Cantemir, a inflamat și mai mult spiritele. Pe terenul respectiv, situat în comuna Vădeni, judeţul Brăila, nu sunt construite locuinţe ANL așa cum era prevăzut în Hotărârea de Guvern, suprafaţa fiind închiriată de Primăria Galaţi pentru agricultură.
„Cele o mie de hectare ne-au fost date pentru construcţia de locuinţe, dar în cartea funciară sunt trecute ca teren agricol. Din circuitul agricol au fost scoase strict hectarele pe care au fost construite ANL-urile actuale. Nu s-a mers mai departe cu construcţia ANL pentru că gălăţenii care s-ar fi mutat acolo ar fi devenit cetăţeni ai comunei Vădeni, nu mai erau gălăţeni. Toate taxele şi impozitele erau plătite la Primăria comunei Vădeni, deşi investiţia era a Galaţiului”, declara primarul Galațiului pentru Viața Liberă.
Potrivit acestuia, în urma unui control, Curtea de Conturi Galați i-a trasat ca măsură Primăriei Galaţi să obţină profit de pe suprafaţa agricolă rămasă. Primăria Galați a organizat o licitaţie pentru închirierea terenului în vederea exploatării agricole, procedură la care au participat şase ofertanţi, iar preţul obţinut pe an pe hectar se ridică la 2.250 de lei.
„Din punctul nostru de vedere, atâta timp cât în cartea funciară scrie că este teren agricol, o instituţie a statului ne-a dat măsură să obţinem profit de pe el, nu ne-a pus să construim, atâta timp cât limitele teritoriale ale municipiului Galaţi şi ale comunei Vădeni n-au fost încă stabilite, o asemenea măsură asumată din punct de vedere al Guvernului sau al guvernării mi se pare hazardată şi neaprofundată”, a spus primarul Galațiului.
În opinia lui Ionuţ Pucheanu, contractul de închiriere va merge mai departe, numai că nu Primăria Galaţi va fi cea care va încasa chiria.
„Evident că nu vom sta cu mâinile în sân şi nu vom lăsa lucrurile să se întâmple după cum doresc unii sau alţii. Eu înţeleg că la Brăila am produs un deranj. Voi face tot ce este imperios necesar şi legal pentru a ne apăra proprietatea municipiului Galaţi! Vom merge până în pânzele albe cu toate demersurile legale”, a spus Pucheanu.
La rândul său, Iulian Chiriac, a spus că acest teren nu va reveni Brăilei direct, pentru că nu a fost niciodată al județului Brăila, ci a fost a Administrației Domeniilor Statului, dar a recunoscut că poziția Guvernului vine ca urmare a adreselor transmise de CJ Brăila.