Economie Actualitate Social

Ce au sperat si ce au recoltat fermierii

Ce au sperat si ce au recoltat fermierii
Ce au sperat si ce au recoltat fermierii
Ce au sperat si ce au recoltat fermierii

Pe zona de sud, producţia este cu 2-3% mai mică decât anul trecut, iar calităţile producţiei sunt comparabile. Din păcate, se repetă problemele de preţ. Până când nu reuşesc să-şi facă majoritatea sau măcar mare parte dintre fermieri silozuri, preţurile or să fie tot mici la recoltat. Agricultorii se aşteptau la producţii-record în 2014 ca urmare a investiţiilor şi ploilor.
Fermierii sperau ca 2014 să fie un an agricol bun, dar ploile şi grindina din primăvară şi înainte de recoltare au lovit în principalele tipuri de culturi, efectele reflectându-se în producţii, acestea fiind cu 20-25% mai mici faţă de anul trecut, lucru confirmat şi de reprezentanţii agricultorilor.
Preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), Costel Olteanu, spune că recoltatul la nivel naţional nu s-a încheiat şi că abia după aceea se poate face o justă evaluare comparativă cu producţia anului 2013.
Costel Olteanu a precizat:

Pe zona de sud, unde grâul şi rapiţa au fost recoltate, s-a dovedit faptul că încă o dată am avut dreptate spunând că recolta se măsoară când o ai în hambar. Deci în 2014, în zona de sud, producţia este comparabilă cu cea din 2013. Aşteptăm să facem şi evaluarea la nivel naţional. Din păcate, se repetă problemele de preţ cu care fermierii s-au confruntat în 2013 la floarea-soarelui, transferându-se de această dată către rapiţă şi grâu. Din evaluarea personală pe zona de sud producţia este cu 2-3% mai mică decât anul trecut, iar calităţile producţiei sunt comparabile. Statul nu are niciun rol în economia de piaţă în a stabili preţuri.

Preşedintele Federaţiei Agricultorilor, Ginu Toma, a declarat că raportat la anul agricol 2013 producţiile din acest an sunt mai mici cu 20-25%, cea mai afectată zonă de ploi fiind sudul României:

Când vine vorba de producţie, avem producţie realizată şi declarată, sunt mari diferenţe din acest punct de vedere. În ceea ce priveşte preţurile mici la cereale şi posibilitatea ca Ministerul Agriculturii să intervină pentru ca intermediarii să nu mai facă jocurile în piaţă, nu cred că se poate interveni decât dacă cumpără anumite cantităţi pentru rezervă. Au fost ani în care s-au cumpărat cantităţi mai mari pentru rezerva de stat şi atunci au crescut preţurile. Deocamdată, până când nu reuşesc să-şi facă majoritatea sau măcar mare parte dintre fermieri silozuri, preţurile or să fie tot mici la recoltat. Deci aici poate interveni Ministerul Agriculturii, dacă face un program cu silozuri.

* Preţurile sunt prea mici pentru că intermediarii fac jocurile în piaţă *

Fermierul Dumitru Dumitru spune că în acest an a mizat pe culturile de grâu, orz, floarea-soarelui şi porumb, arătând că producţiile obţinute la hectar la grâu şi orz au fost cu mult sub aşteptările sale:

La grâu am obţinut 3.500 de kilograme la hectar, iar la orz peste 3.000 de kilograme la hectar. Din cauza cantităţilor însemnate de precipitaţii, greutatea hectolitrică pe kilogram este slabă. De exemplu, la grâu trebuia să avem peste 78 şi el are până în 68, deci cu 10-12% mai prost. În schimb, a venit iarba, fapt ce a îngreunat recoltarea. În ceea ce priveşte preţurile la grâu şi orz, sunt prea mici pentru că intermediarii fac preţurile şi jocurile în piaţă. În acest moment, kilogramul de grâu este de 58 de bani/kg, iar anul trecut a fost peste 65 de bani/kg. De asemenea, în 2013 preţul la orz a fost 75 de bani/kg, iar anul acesta nu este nici 60 de bani/kg. Cred că a fost mai bun anul 2013 decât 2014 şi ca preţuri, dar şi ca producţii.

De asemenea Dumitru Dumitru a mai spus că pentru a cumpăra un litru de motorină trebuie să vândă 12 kilograme de grâu şi că tot ce presupune achiziţia de îngrăşăminte sau erbicide sunt cu plata la recoltare:

Dacă un sac de azotat de 50 de kilograme a ajuns să coste 95-100 de lei, vă daţi seama că o tonă de grâu înseamnă 250 de kilograme de azotat, deci aproape o tonă îl are arendaşul, o tonă este azotatul, o tonă este motorina şi ce îi mai rămâne celui care îl lucrează? La 4.500 kg/ha cum a fost anul trecut ieşeam în câştig peste o tonă. La orz a fost o producţie de până în 4.000 kg/ha, deci volum mare, greutate puţină. Să aşteptăm la floarea-soarelui să vedem ce preţ obţinem, suprafaţa cultivată anul acesta este sub 30%, cauza principală fiind preţul. Acum doi ani preţul a fost de 1,8 lei pe kilogram, anul trecut a fost de 90 de bani, iar anul acesta mulţi au cultivat suprafeţe foarte mici. În schimb porumbul este peste tot, să vedem ce preţ se va da la această cultură.

* Aşteptări mai mari raportat la cheltuielile realizate *

Un alt fermier a spus că se aştepta să obţină producţii mai mari în acest an având în vedere investiţiile realizate. El a declarat că ploile din primăvară au lovit în producţii, acestea fiind cu 10-20% mai mici faţă de anul trecut:

Agricultorii aveau aşteptări mai mari în acest an la producţia de grâu şi orz, raportat la cheltuielile realizate pentru aplicarea tehnologiilor şi la costul inputurilor, mult mai ridicate faţă de 2013. Ca urmare a vremii nefavorabile din primăvara acestui an, producţiile au fost mult sub aşteptări, acestea fiind cu 10-20% mai mici faţă de anul trecut. La grâu am obţinut 4.000 de kilograme la hectar, iar la orz 6.800 de kilograme la hectar.

Distribuie postarea
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •