La începutul acestei luni, primarul Aurel Simionescu a fost prezent la Bucureşti, la Summit-ul în care s-au dezbătut diferite probleme legate de infrastructură. Potrivit edilului, proiectul de reabilitare a Castelului de Apă din Grădina Publică este cel mai avansat în comparaţie cu restul proiectelor depuse de municipalitatea brăileană.
Edilul-şef al municipiului Brăila, Aurel Simionescu, a anunţat că, în curând, Castelul de Apă, situat în Grădina Publică, va prinde o nouă înfăţişare. Asta deoarece proiectul de reabilitare a Castelului este cel mai avansat faţă de restul proiectelor pe care municipalitatea locală le-a depus pentru a moderniza sau reabilita diferite imobile din Brăila. Primarul a mai spus că în cadrul şedinţei Summit-ului de la Bucureşti, organizat pe probleme de infrastructură, s-a comunicat şi termenul limită de finalizare a proiectului de reabilitare a Castelului de Apă, şi anume data de 31 octombrie 2015.
Aurel Simionescu, în cadrul unei conferinţe de presă:
Noi sperăm ca lucrurile să se reia pe rezerva din sumele de bani care sunt daţi prin accesarea Programului Operaţional Sectorial. Cel mai avansat, ca şi activitate, este proiectul de reabilitare a Castelului de Apă, documentele fiind duse deja la Bucureşti. Partea de vizită la faţa locului a fost făcută. Urmează în aceste zile ca raportul întocmit de Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Est să meargă la Minister. Voi petrece două zile la Bucureşti, pentru că lucrurile trebuie urgentate, că timpul se îngustează şi proiectele depuse trebuie finalizate în jurul datei de 30–31 octombrie 2015. Pentru că după aceea vor rămâne două luni pentru efectuarea plăţilor, pentru reglarea tuturor situaţiilor care mai sunt. Aceste proiecte sunt pe Programul 2007-2013, din rezervele care au rămas ca urmare a tuturor licitaţiilor care s-au făcut cu economii sau a corecţiilor.
Castelul de Apă a fost ridicat între anii 1912 şi 1913, ca o construcţie modernă, înlocuind vechiul rezervor de apă din Piaţa Carantinei, prăbusit în anul 1892. După prăbuşirea vechiului rezervor, edilii din acea vreme au dorit ridicarea altuia, care să fie integrat în arhitectura oraşului şi a vremurilor, şi astfel a fost elaborat un proiect iniţial de către inginerul Elie Radu, pentru Piaţa Spiridon, într-un stil arhitectonic renascentist, dar care nu a mai fost pus în practică. Construcţia, finalizată în 1913, nu mai respectă nimic din proiectul iniţial, fiind formată din centuri şi contraforţi, ce îmbracă la exterior rezervorul cilindric cu o capacitate totală de 2.000 metri cubi. În anul 1892, când construcţia îşi pierduse destinaţia anterioară, a devenit spaţiu pentru alimentaţie publică, ocazie cu care s-a demontat cupola originală, stâlpii interiori de susţinere şi planşeul peste rezervorul superior, care s-au refăcut din nou. Cele două rezervoare au fost recompartimentate pe vertical, prin turnarea a două planşee din beton, după care s-au tăiat goluri pentru uşi şi geamuri. S-au turnat două turnuri cilindrice amplasate simetric, dotate cu scară exterioară şi ascensor în interior. Tot cu această ocazie s-au făcut finisările din exterior şi interior. În partea superioară a construcţiei s-a amenajat un bar, care se putea deplasa în jurul axului său, cu ajutorul unui motor electric, într-o rotaţie completă, oferind privitorului panorama întregului oraş. Castelul de Apă este situat pe faleza înaltă a Dunării, în punctul cel mai înalt al oraşului, la data construirii lui fiind cea mai mare construcţie de acest gen din România.