Președintele României, Klaus Iohannis a respins astăzi bugetul și l-a trimis la Curtea Constituțională a României, considerând că acesta este neconstituțional. Liberalii brăileni au criticat și ei bugetul, pe care-l consideră unul al rușinii naționale, nerealist și supraevaluat.
Parlamentarii PNL au refuzat să voteze proiectul adus în discuție de alianța PSD-ALDE, care a încercat., în opinia liberalilor, să-și acopere nereușitele multiple din timpul guvernării de până acum.
”Noi, liberalii, nu am girat propunerea actualului guvern, după ce am constatat că avem de-a face cu un buget mincinos. Prima mare minciună pe care coaliția majoritară a încercat să o impună a fost atunci când a vorbit despre un buget al investițiilor. În realitate, este un buget de consum, nu unul de dezvoltare. Să ne gândim doar la ceea ce se întâmplă în comunitățile locale, unde s-au transferat responsabilități noi, dar s-au tăiat fonduri. Să ne gândim doar ce se va întâmpla cu indemnizațiile pentru persoanele cu handicap, copiii cu dizabilități și însoțitorii acestora și, în general, cu tot ceea ce înseamnă asistența socială. Primăriile vor trebui să acopere acest important domeniu, dar nu au la dispoziție alocări bugetare de la nivel central. Ce va presupune aceasta? Diminuarea bugetelor de investiții. Asta se va reflecta direct în calitatea vieții cetățenilor: spitale, mediu, infrastructură, iluminat stradal, salubritate”, a explicat deputatul PNL Vasile Varga unul dintre motivele pentru care liberalii au refuzat să voteze bugetul 2019.
Liberalii brăileni consideră că bugetul este complet nerealist, câtă vreme a fost construit pe o prognoză incorectă și fals optimistă, a unei creșteri economice de 5,5% din PIB, în condițiile în care Comisia Europeană a redus prognoza până la 3,8%, iar Banca Mondială, până la 3,5%, ceea ce demonstrează lipsa de responsabilitate a celor care au gândit construcția bugetară.
Liberalii spun că au refuzat să voteze bugetul și pentru că acesta este populist și se tem că nu va putea fi executat și va pune în pericol veniturile românilor, în special cele ale pensionarilor și ale salariaților din sistemul public, dar perpetuează și lipsa de predictibilitate pe care mediul economic o reclamă.