Brăila Nouă nu este o continuare evoluată a Brăilei Vechi, ci mai degrabă doar un stadiu înspăimântător de uzură, o variantă în paragină a acelei Brăile. Pentru orice om cu o anumită sensibilitate estetică, o plimbare prin Brăila poate aduce cu sine o istovire şi o violenţă a lipsei de sens pe care numai o operă a indolenţei şi corupţiei o poate provoca. Condiţia de dărăpănătură a Portului, terasamentele potopite de gunoaie ale unor vaduri comerciale precum Danubiului sau Împăratul Traian, coabitarea de un contrast sinistru a caselor renovate de pe Republicii cu cele aflate la un pas de prăbuşire, pustietatea zonelor industriale, stadiul de veşnic şantier al oraşului, greutatea cu care în general debutează orice lucrare de reabilitare şi remodelare a spaţiului public şi durata epopeică a materializării proiectelor urbanistice – toate acestea indică anomaliile unei administraţii municipale ineficiente, izolaţioniste, lipsită de cea mai vagă viziune structurală şi imposibil de smuls din tenebrele tranziţiei post-comuniste.
Administraţie producătoare de găuri negre
Aurel Simionescu, edilul Brăilei, se află la al doilea mandat de primar. În tot acest timp, Brăila, atunci când nu a involuat, a stagnat, ajungând în situaţii dintre cele mai nenorocite. Să ne amintim cum oraşul a fentat la milimetru o corecţie financiară usturătoare în cazul staţiei de epurare, când, în urma unui parcurs anevoios şi doldora de bâlbe administrative în realizarea proiectului, a cărui valoare totală s-a ridicat la 49 de milioane de euro, Brăila era pasibilă de returnarea fondurilor europene, ceea ce ar fi însemnat o lovitură dură. Lucru care, însă, nu a mai putut fi evitat în cazul Bulevardului Dorobanţi, unde scandalul izbucnit pe seama neregulilor depistate în Caietul de sarcini aferent licitaţiei de atribuire a contractului de lucrări a pus Brăila în faţa unui corecţii financiare de 25% – aproape 20 de milioane de lei. O impecabilă gaură neagră! Ca să nu mai vorbim despre operaţiunile anuale de deszăpezire. Mai e nevoie de vreo rememorare? Aţi uitat cumva virginitatea selenară a oraşului după căderea ninsorii şi spectacolul de carusel al utilajelor de deszăpezire sau absenţa lor totală de pe străzile dintre blocuri din această iarnă? Sau contorizarea individuală: se discută despre ea din vremuri imemoriale, timp în care harababura administrativă a lui Simionescu s-a perpetuat cu voracitate iepurească, iar CUP Dunărea, cu un management de domeniul halucinaţiei, a generat o veritabilă psihodramă în oraş cu sistarea în masă a furnizării de apă. Să nu uităm şi epidemia de taxe păstorită de Aurel Simionescu! Taxa specială de salubrizare în valoare de 7 lei de persoană pe lună. Taxe suplimentare conexe la taxa specială de salubrizare, după cum urmează: 0,40 lei pe 100 de m.p. pentru deţinătorii de grădini; 6 lei pe lună pe cap de bovină; 1,20 lei pe lună pe cap de porcină; 12,00 lei pe lună pe cap de cabalină, măgar sau catâr; 1,20 lei pe lună pe cap de ovină şi caprină. Corelaţi aceste taxe cu cele trei coşmaruri fiscale introduse de la 1 aprilie – suprataxarea carburanţilor, majorarea preţului la ţigări şi creşterea preţului gazelor naturale pentru consumatorii casnici – şi veţi obţine un atac fulminant de căpuşare al administraţiei centrale şi al celei locale asupra contribuabilului.
Compromiterea definitivă a unor clădiri de mare valoare arhitecturală
Cât priveşte patrimoniul architectural al Brăilei, publicaţia regională Sud-Est Forum făcea publică, în luna noiembrie 2013, o scrisoare în care un arhitect şi conservaţionist maghiar îl avertiza pe primarul Aurel Simionescu privind pericolul de compromitere definitivă a unor clădiri de mare valoare arhitecturală din centrul oraşului, dacă nu vor fi luate urgent „unele măsuri de construcţii”. Numele arhitectului este Sebastian Szaktilla şi este legat, în calitate de expert, de renovarea centrului istoric al Sibiului în cadrul proiectului germano-român „Reabilitarea centrului istoric Sibiu”, care a constituit un detaliu de importanţă vitală în desemnarea oraşului transilvan Capitală Culturală Europeană în 2007. Scrisoarea fusese trimisă din Regensburg către Primăria Brăila pe 18 septembrie 2013. Pe lângă semnalele de alarmă trase, Sebastian Szaktilla îi spunea în scrisoare primarului că ar dori să participe la reabilitare arhitecturală a oraşului.
Sebastian Szaktilla, în scrisoare:
Primele idei în această direcţie le avem deja. Vă propunem, în cadrul unui început de urgenţă, să fie investigate 2-3 cartiere ale centrului istoric. Rezultatele acestei prime investigaţii ar putea fi prezentate publicului în primăvara anului 2014. Dacă vă place muncă noastră, putem prelucra într-o a doua etapă întregul centru istoric al oraşului.
Răspunsul lui Simionescu? Nimic, tăcere somnoroasă, potrivit Sud-Est Forum.
Dacă e să căutăm un simbol de maximă expresivitate a acestei nimicnicii administrative care anihilează speranţa şi pofta de viaţă, acela ar fi blocul ANL A21, din cartierul Lacu Dulce. Care-i treaba cu acest bloc? De nu ştiu câte luni, blocul zace într-o poziţie înclinată, iar locatarii sunt ajunşi la disperare. Simionescu a trimis angajaţii Primăriei să iniţieze “cercetări”, însă nici până astăzi nu se ştie dacă e o problemă la structura blocului sau dacă solul e de vină, ca şi când “specialiştii” primarului ar avea de-a face cu o veritabilă construcţie extraterestră şi nu cu un amărât de bloc.
Radu Portocală
Să luăm acum un antipod luminat al lui Aurel Simionescu: legendarul primar liberal Radu Portocală. Actuala infrastructură administrativă a Brăilei se bazează şi pe aportul mai mult decât consistent pe care, la vremea sa, Radu Portocală l-a adus într-un ritm atât de rapid, încât astăzi pare de neconceput. În plus, pe atunci nu existau fonduri europene, trebuia să te gospodăreşti din ce şi cât putea produce oraşul. Mandatul primarului Radu Portocală a fost extrem de scurt: din ianuarie 1922 până mai 1925. În acest scurt interval, s-a realizat, atât în domeniul material, cât şi în domeniul cultural şi moral, mai mult decât poate visa primarul Aurel Simionescu în 50 de mandate.
Realizări cât pentru 20 de mandate
Vom face o scurtă sinteză a realizărilor primarului Radu Portocală, pe baza volumului omagial „Un ales. Sărbătorirea D-lui Radu Portocală. 23 Decembrie 1939”, cu note întocmite de Ionel Poppa şi sub îngrijirea lui Radu Portocală, nepotul ilustrului edil şi om politic brăilen: a pavat cu granit străzi ale Brăilei pe o distanţă de 12 kilometri; a construit şcolile primare duble „Spiru Haret”; a construit halele din Piaţa Poporului; a construit noul bazin de la uzina de apă; a construit zidul de beton armat al abatorului; a construit un nou cartier orăşenesc în spatele abatorului, alimentându-l şi cu apă; a pavat cartierul CFR-ist din spatele Cazărmii Regimentului 3 Artilerie; a creat şi pava piaţa din dreptul Cimitirului „Sfântul Constantin”; a construit trotuare pavate până în Brăiliţa; a dotat cu aparate dispensarul medical al sindicatelor muncitoreşti; a dotat aparate spitalul Brăilei; a creat o brutărie specială cu pâine ieftină; a reorganizat şi dezvoltat laboratorul comunal de analize chimice şi bacteriologice; a creat un cămin pentru elevii săraci de la ţară pe lângă Liceul „Nicolae Bălcescu”; a întreţinut un cămin la Bucureşti al studenţilor brăileni, acordând în plus şi burse pentru Bucureşti şi Iaşi; a înfăptuit o reformă aşteptată de peste 50 de ani: răscumpararea embaticurilor, sistematizarea şi regularizarea comunelor N. Chercea, Piscu, Brăiliţa şi Cartierul Comorovca; a împroprietărit peste 5.000 de familii; a reorganizat serviciul primăriei, reînfiinţând serviciul tehnic, care era inexistent; a înfiinţat un serviciu ştiinţific al arhitecturii; a împărţit oraşul în trei sectoare, sub raportul pavajelor şi al salubrităţii; a rezolvat problema iluminatului şi al tramvaiului, printr-o tranzacţie-convenţie, încheiată în ianuarie 1923, cu societatea concesionară, obligând societatea să îşi mărească forţa electrică; a înfiinţat revista de cultură regională „Analele Brăilei”, omagiată de Academia Română; a întemeiat ciclul de conferinţe al „Analelor Brăilei”, unde au conferenţiat Octavian Goga, Nicolae Iorga, Mina Minovici, Nae Ionescu etc.
Un fiu curat al Brăilei
Insistăm încă o dată asupra selecţiei pe care am făcut-o în rândurile de mai sus, înfăptuirile primarului Radu Portocală fiind cu mult mai multe.
Foarte important de amintit că primarul Radu Portocală a funcţionat cu un salariu de 6.000 de lei lunar, fără fonduri de reprezentare, fără vreo diurnă, fără vreo speză pentru deplasări la Bucureşti.
Radu Portocală a demisionat de la Primăria Brăila pe o chestiune de răsunet naţional, respectiv lupta sa cu Guvernul României pe problema făinei.
Nicolae Petrovici, decanul Baroului Brăila, despre Radu Portocală, conform sursei citate:
După ce a văzut că toţi politicienii îşi fac o idee falsă despre rolul omului politic, domnul Portocală rupe aceste deprinderi şi propagă ideea că demnităţile politice sunt create pentru servirea intereselor generale.
Generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Diviziei şi Garnizoanei Brăila:
Toată căldura sufletului meu şi toată admiraţia mea şi a camarazilor mei pentru Excelenţa Voastră, fiu curat al Brăilei.
Colonelul Vasile Atanasiu, prefectul judeţului Brăila la acea vreme, conform sursei citate:
Am apelat la persoana Excelenţei Voastre ca la un luminat îndrumător şi pot spune: am ferma convingere că judeţul Brăila îşi va vedea satisfăcute în curând toate nevoile sale.
Nicolae C. Oprişan, prim-procuror al Brăilei, conform sursei citate:
Un fin intelectual care, prin cultura, munca şi talentul domniei sale, ne-a dat o pildă de înaltă strălucire profesională, un om de acţiune care, prin activitatea publică ce a desfăşurat-o, ne-a dat acele fericite realizări.
Cum a fost „răsplătit” Radu Portocală
Radu Portocală a fost arestat prima oară în 1948 şi deținut timp de 9 luni la închisoarea Văcărești.. Condamnat, intentează un recurs pe care și-l pledează singur și este scos din cauză. A fost eliberat numai câteva luni, bolnav, fiind arestat din nou în noapte de 5 spre 6 mai 1950 (supranumită şi “Noaptea Demnitarilor”). A fost întemniţat la Sighet, unde, în 1952, a fost torturat până la moarte.
Acelaşi regim pe care Aurel Simionescu l-a servit cu conştiinciozitate din poziţia de şef al UTC Brăila i-a luat viaţa poate celui mai bun primar pe care l-a avut Brăila în toată istoria ei.
Mai este nevoie de vreo concluzie privind diferenţa de la cer la pământ dintre cei doi primari? Mai este nevoie de vreun moment de meditaţie asupra unui tip de primar pe care Brăila îl merită? Dacă „progresul” este cel înfăptuit de la Radu Portocală la Aurel Simionescu, atunci preferăm „regresul”.
Radu Portocală:
Mi-e teamă, în viitor, pentru partidul politic şi pentru votul obştesc. Aceste două expresii politice sunt legate prin destinul incapabil al unui cerc vicios. Partidele politice frământă masa electorală. Masa electorală susţine partidele. Votul universal primeşte educaţia de la partide. Fruntaşii vieţii politice a ţării greşesc atunci când abandonează acţiunea constantă de partid şi de organizare pe mâinile agenţilor electorali de profesie.
Post-scriptum:
Pe lângă funcţia de primar, Radu Portocală a mai deţinut şi funcţiile de deputat şi senator în mai multe legislaturi. Între 1927 și 1937 s-a aflt într-o poziție de dizidență în interiorul Partidului Naţional Liberal, I.G. Duca, în calitate de preşedinte al partidului, încercând în repetate rânduri, fără sorţi de izbândă, să-l readucă pe scena politicii naţionale.A fost membru în trei guverne liberale conduse de Gheorghe Tătărăscu: Secretar de stat la Ministerul de Interne; Ministru de stat fără portofoliu la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, calitate în care a fost însărcinat cu reorganizarea structurilor tuturor administrațiilor publice, redactând şi „Legea funcţionarilor publici”, o reformă de maxim impact, atât administrativ, cât şi social. Retragerea din politica activă are loc în vara anului 1940, în momentul cedării Basarabiei, când se prefigura instalarea la putere a lui Ion Antonescu. Între 1943 şi1944 a asigurat o parte din legăturile dintre Regele Mihai I şi partidele politice, în vederea pregătirii acţiunii de la 23 august 1944. Anul 1945 îl găseşte în funcţia de preşedinte de onoare al PNL Brăila.