Nimic nu pare azi mai compromitator pentru Crin Antonescu decat banuiala ca ar fi cazut si el in pacat si s-a lasat prins intr-o ”coabitare” cu presedintele Traian Basescu, situatie de care fuge „ca dracu’ de tamaie”.
Liderul liberalilor se teme ca poate pierde din voturile obtinute in special prin declaratiile sale anti-Basescu. Intreaga campanie electorala, pe care a condus-o alaturi de Victor Ponta, ca si întregul program politic a USL a fost cuprins intr-o sintagma: ”Jos Basescu!”. Victoriile din alegerile locale si parlamentare din 2012 au fost de necontestat, iar acum a mai ramas un singur hop de trecut: alegerile prezidentialele din 2014. Antonescu nu vrea sa renunte la un vehicul electoral cu care si el si PNL au ajuns pe culmi de vis. Dar, intre Victor Ponta de azi si cel de anul trecut nu a mai ramas decat o simpla coincidenta de nume. In rest, programul politic al premierului Ponta, si implicit al PSD, nu mai are decat intamplatoare si firave puncte de tangenta cu viziunea fostului partener de drum. In principiu el a ramas acelasi ghevarist gata sa arunce in aer un sistem cu care nu se impaca. Dar, spre deosebire de presedintele Senatului, care cam taie frunza la caini, premierul Ponta s-a confruntat zi de zi cu o raceala si cu o lipsa de incredere din partea cancelariilor occidentale. A ramane, avandu-l pe Antonescu alaturi, cu o Romanie in fata careia s-ar inchide tot mai multe usi sau a depune toate eforturile pentru a convinge ca vara lui 2012 nu a fost decat un joc copilaresc si ca lucrurile au revenit la normal, iar statul de drept si democratia sunt valorile adevarate. Singurul domeniu in care Ponta este un adevarat campion, imaginea interna, dar mai ales cea externa.
Pana si o nesemnificativa plecare in Croatia, ca substitut al presedintelui Traian Basescu, l-a crispat pe Antonescu, care insa nu a avut taria sa o refuze (presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, nr. 3 in stat, ar fi putut sa-l inlocuiasca pe Basescu, in situatia in care liderul Senatului ar fi invocat motive care sa-l scuze onorabil), dar striga sus si tare: ”Nu merg in Croatia sa-l reprezint pe Basescu, ci Romania! Nici vorba de coabitare!”. O reactie de infantilism politic, care tradeaz? nesiguranta vorbelor si a gesturilor politice. Ce a vrut sa demonstreze Antonescu? Ca el este imaculat si nu a pactizat cu dusmanul. El nu coabiteaza. Antonescu nu a refuzat deplasarea in Croatia, fara sa stie ca marii lideri politici ai UE nu vor participa la sarbatoarea intrarii celui de-al 28-lea stat in UE. A crezut ca e o mare sansa de a se prezenta cancelariilor occidentale ca viitor presedinte al Romaniei, dar a vrut sa-si apere si statutul de mare opozant al lui Traian Basescu, desi nimeni nu-i ceruse socoteala pentru acceptul sau. Dar, inca aflat in postura de candidat la prezidentiale, Antonescu nu a putut rata ocazia de a se afisa occidentului.