
Președintele Curţii Constituţionale a României, Augustin Zegrean, a declarat miercuri că excepția de neconstituționalitate pe art. 50 a Legii alegerilor locale s-a respins ca neîntemeiată, iar cea pe art. 101 ca inadmisibilă.
Astfel, Curtea Constituțională a României a respins sesizarea privind unele prevederi din Legea alegerilor locale, printre care şi cele care arată că este ales candidatul ce a întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin.
„S-a respins pe art. 50 ca neîntemeiat. Nu am găsit niciun motiv, nu s-a adus niciun argument care să justifice schimbarea practicii CCR în domeniu. Avem o practică vastă în această privință. Dintotdeauna, Curtea a spus că este rolul Parlamentului să stabilească legea electorală, modalitățile, cu semnături, fără semnături. De altfel şi Comisia de la Veneția spune că nu este nicio problemă, nu se încalcă legile, nu se încalcă dreptul de a alege sau de a fi ales prin faptul că se condiționează existența unor semnături. Pe art. 101 s-a respins ca inadmisibil, pentru că acest articol nu are legătură cu cauza dedusă judecății — alegerile într-un tur sau două tururi. În acest dosar se judecă posibilitatea autorului excepției de a candida sau nu în funcție de semnăturile pe care trebuia să le depună. Deci nu se judecă legea electorală în ansamblul ei”, a declarat Augustin Zegrean.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată la Tribunalul București de ziaristul Liviu Avram, redactor șef adjunct la ”Adevărul”, şi vizează dispozițiile art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale 215/2001, precum şi pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Art. 50 alin. 2 din Legea alegerilor locale prevede că „pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul oraşelor şi 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi în cazul municipiului Bucureşti”.
La art. 101 alin. 2 se arată că „este declarat ales primar, candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate”, iar la alin. 3 se precizează că, „în caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidații care se află în această situație.