În urmatorii 20 de ani, România se concentrează pe construcţia de drumuri expres, şi nu pe autostrăzi. Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a prezentat, miercuri, Masterplanul General de Transport în Comisiile pentru Transporturi din Camera Deputaţilor şi Senat, la care au participat doi parlamentari de Brăila, Alexandru Nazare de la PDL și Dorin Silviu Petrea de la UNPR.
Până la sfârşitul lunii noiembrie, strategia de implementare a masterplanului va fi prezentată în Guvern, atunci când se va decide dacă documentul va lua forma unui proiect de lege. Acest document stabileşte linia pe care ţara noastră o va urma în anii viitori, iar fără masterplan nu se pot accesa fonduri europene.
Conform Masterplanului prezentat de Ioan Rus, până în 2030, România va avea doar 1.000 de kilometri de autostradă, fiind programate să se construiască 656 de km, adică 6 tronsoane. Intersul autorităţilor se mută de pe coridoarele paneuropene spre Braşov şi apare astfel: Sibiu-Braşov, Ploieşti-Comarnic, Gilău-Borş, Craiova-Piteşti, Comarnic-Braşov şi Braşov-Bacău.
Autostrada Sibiu-Piteşti dispare şi se transformă în drum expres. La fel şi centura de sud a Capitalei, Bucureşti-Alexandria sau Tîrgu Mureş-Iaşi. În total, autorităţile vor să realizeze peste 2.200 de km de drum exres. Sunt mai ieftine cu 30%, susţin oficialii şi se justifică din punctul de vedere al traficului. Aceste şosele sunt de fapt nişte autostrăzi mai rudimentare, tot cu două benzi pe sens, dar mai înguste.
Nu se ştie însă ce se va întâmpla cu cele zece studii de fezabilitate scoase la licitaţie pentru care, cel mai optimist ministru al Transporturilor, Dan Șova, a fost dispus să plăteasca 53 de milioane de euro și anunța pe vremea când era ministru Transporturilor, anunţase că până în 2020, România va avea peste 2.400 de km de autostradă, însă doar 600 km au rămas pe lista de priorităţi. În acest moment, România numără 644 de kilometri de autostradă şi nicunul de drum expres. În schimb avem peste 32.000 de km de drumuri comunale, drumuri naţionale 16.000 de km, drumuri judeţene 35.000 de km.
Actul va intra timp de 30 de zile în dezbatere publică, după care Guvernul îl va parafa printr-o hotărâre de guvern. De abia atunci se va şti ordinea în care vor fi realizate aceste proiecte. Pentru 2014-2020 România are la dispoziţie de la Bruxelles, pentru infrastructura rutieră, 1 miliard şi jumătate de euro.
Pe sectorul rutier s-a identificat nevoia unor proiecte, autostrăzi şi drumuri expres. În perioada în exerciţiu avem nevoie obligatorie de 656 de km de autostradă, 2.226 de km de drumuri expres, peste 3000 de km de drumuri interregio.
Sursele de finanţare de care avem nevoie conform proiectului propus de ministrul Transporturilor: pe sectorul rutier – 26 miliarde de euro, feroviar – 19 miliarde de euro, naval: 3 miliarde de euro, intermodal – 165-200 milioane de euro, aerian – 600 de milioane de euro.
Potrivit Masterplanului General de Transport, necesarul de autostrăzi al României este de doar 656 de kilometri, costurile estimate pentru realizarea lor, până în 2030, ridicându-se la 6,282 milioane de euro, fără TVA. Pe de altă parte, România ar trebui să mai construiască 2.226 de kilometri de drumuri expres, costul estimat al acestora fiind de 17,519 milioane de euro, fără TVA.
Brăila a fost prinsă în planul ce urmează a fi trimis Comisiei Europene după o perioadă de dezbateri publice, cu trei drumuri expres: Muntenia Express (Găieşti – Ploieşti – Buzău – Brăila, 245 km suma alocată estimativă fiind de 1280 milioane de euro, fără TVA), Milcovia Express (Bacău – Focşani – Brăila – Galaţi, 213 km – 1024 milioane de euro, fără TVA) şi Dobrogea Express (Brăila – Tulcea – Contanţa, inclusiv podul peste Dunăre, 186 km – 1369 milioane de euro, fără TVA). Totodată, în plan există şi un drum trans-regio (Brăila – Slobozia – Drajna – Călăraşi – Chiciu, la graniţa cu Bulgaria), însemnând 142 km, costul estimat fiind la 71 milioane de euro, fără TVA.