Atmosfera din PSD Brăila devine tot mai tensionată în aşteptarea verdictului justiţiei în procesul pe care liderul filialei judeţene a social-democraţilor brăileni, Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean, îl are cu Agenţia Naţională de Integritate.
Primele scurgeri de evidenţe privind ascuţirea lamelor în sediul de pe Bulevardul Cuza au venit cu o săptămână înainte de 17 iunie, dată la care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar fi trebuit să se pronunţe în cele două dosare de conflict de interese anchetate de ANI şi avându-l ca protagonist pe Bunea Stancu, în calitatea de preşedinte CJ. Chiar şeful PSD Brăila a fost cel care a aruncat “sticla cu răvaş” pe piaţă, într-o conferinţă de presă, printr-un atac la adresa primarului Aurel Simionescu, colegul său de partid. Atacul a vizat capacităţile de administrator ale lui Simionescu. Mai întâi, Bunea Stancu i-a reproşat revoltat şi voalat edilului că a lăsat terenul de atletism, aflat în grija municipalităţii, să se transforme într-o veritabilă junglă.
Preşedintele CJ Brăila a declarat:
M-am dus până la terenul de atletism şi când am văzut ce este acolo un singur lucru mi-am spus: că suntem nişte persoane anormale. Nu se poate ca centrul oraşului Brăila să fie acoperit cu bălării. Acel loc nu poate fi patria bălăriilor. Pe lângă buruieni, mai nou, au început să crească şi pomi.
A doua şarjă a venit sub forma sarcasmului: Stancu l-a luat în balon pe Simionescu, ironizându-l pentru faptul că în mandatul de preşedinte CJ al actualului primar al Brăilei nimic semnificativ nu s-a mişcat în judeţ.
Deducţia: Aurel Simionescu iese în rolul “complotistului” din PSD Brăila.
Ipoteză care, de altfel, a fost întărită şi în cadrul ultimei conferinţe de presă a social-democraţilor brăileni, prin vocea deputatului Mihai Tudose, preşedintele Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor. Ţinând isonul şefului său de la Brăila, şi Mihai Tudose a iniţiat o ofensivă la adresa lui Simionescu pe aceeaşi undă administrativă, declarând că municipiul nostru este potopit la orice pas de gunoaie.
Tudose a afirmat:
Dacă te pui în postura unei persoane care coboară pe cheiul Dunării, în port, vei constata că sunt cele mai frumoase privelişti. Referitor la ceea ce putem învăţa din ce se întâmplă în restul Europei, spre exemplu în Ungaria, gazonul din faţa locuinţelor este tuns perfect. Lucrurile funcţionează perfect: până pe data de 25 ale lunii proprietarul este obligat să aibă gazonul tuns. În caz contrar, pe data de 26 acest lucru îl face Primăria şi apoi trimite factura ce trebuie plătită de respectivul cetăţean care nu s-a învrednicit să-şi tundă gazonul. Revenind la ţara noastră şi la Brăila, este adevărat că imagini dezastruoase erau pe toată întinderea cheiului Dunării, care nu este al Primăriei şi nici a Consiliului Judeţean, ci aparţine celor de la Administraţia Porturilor Dunării Maritime. După ce am trecut de cheu şi am ajuns lângă fostul PAL, care la fel nu este nici al Primăriei şi nici a Consiliului Judeţean, ci în litigiu între Finanţe şi Vamă, pe de o parte, şi fostul proprietar, pe de altă parte. Şi pe strada Împăratul Traian, unde a existat Piaţa Ruşilor, este acum la un privat. Imaginea nu este cea mai bună. Cum se ajunge în Centru, lucrurile seamănă a civilizaţie. Este nedrept ca noi, cetăţinii şi administraţiile să sufere din această cauză. Atunci, o să încercăm, împreună cu restul colegilor să realizăm un proiect de lege privind statutul proprietăţilor abandonate, să fie supuse confiscării sau să fie aplicate sancţioni din partea administraţiei locale. Un alt exemplu este clădirea fostului consulat Italian. Ei şi-au dorit imobilul, îl au, dar este în paragină. S-au mulţumit să pună un afiş imens pe care este scris “Pericol de prăbuşire”. În cazul în care valoarea amenzilor ajunge la valoarea imobilului să se treacă la tranferul dreptului de proprietate.
De asemenea, deputatul brăilean a adus în discuţie şi stadiul terenului de atletism:
Chiar şi la stadionul de atletism nu se poate intervene că este al Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului. Dacă administraţia bagă 1 leu acolo, vine Curtea de Conturi şi i-l impută. Nu înţeleg de ce Ministerul Educaţiei nu face transferul, având în vedere că s-au făcut demersuri în acest caz. Am reluat problema cu ministrul Gabriela Szabo, vom discuta cu reprezentanţii administraţiei să vedem ce facem şi cu cheiul Dunării că atunci când vine apa mare este al municipalităţii, iar când e vorba de încasarea de taxe şi impozite este al altcuiva.
Nici Tudose, nici Rotaru nu râvnesc la funcţia de preşedinte CJ
În ceea ce priveşte existenţa unui bestiar intern în PSD Brăila pentru preluarea conducerii Consiliului Judeţean în cazul în care Bunea Stancu va pierde, pe 4 noiembrie, lupta cu ANI în justiţie, atât Mihai Tudose, cât şi senatorul social-democrat Ion Rotaru au declarat că nu râvnesc la fotoliul de şef al judeţului.
Tudose a spus:
Eu am declarat de mai multe ori şi am s-o fac şi acum. Nu mă interesează să fiu nici preşedinte al Consiliului Judeţean, nici posibil preşedinte de partid. În partid nu este o stare de agitaţie, ci una normală, dar nu poţi fi indiferent când există posibilitatea să intri în alegeri. Aici mă refer la funcţia pentru CJ. Referitor la partid, totul ţine de dorinţa colegilor. În primul rând, avem un statut care prevede că întâi se asigură interimatul, apoi într-un anumit interval de timp au loc alegerile. Nici dacă ar fi sarcină de partid de la centru, vă spun că nu mă interesează.
Ion Rotaru:
Eu cred că problema trebuie pusă altfel. Dacă în viaţa unei organizaţii judeţene apar asemenea situaţii, avem reglementări clare cum se procedează. A exprima a priori o anumită poziţie cred că este prematur. Nu sunt interesat, vă spun clar. Cu toate aceste discuţii care se pot face înainte de a avea un verdict sau o hotărâre a justiţiei pe care nu-l putem comenta astăzi pentru că nu ştim care va fi decizia şi dacă va fi favorabilă sau nefavorabilă lui Gheorghe Bunea Stancu, eu nu sunt interesat să candidez nici la preşedinţia Consiliului Judeţean, nici la cea a Organizaţiei Judeţene a PSD. Nu am făcut şi nu sunt adeptul jocurilor de culise sau a unor acţiuni de acest fel, care să genereze o anumită stare de spirit în cadrul organizaţiei. Eu militez pentru unitatea organizaţiei, pentru spiritul de echipă, iar atunci când apare o situaţie ea trebuie să fie bine gestionată. A discuta acum despre acest lucru consider că este prematur.
Scremut, Simionescu simulează pacea
Reacţia lui Aurel Simionescu la toate aceste “mişcări de trupe”? Primarul a încercat să minimalizeze duritatea ofensivei şefului CJ, afirmând că nu s-a simţit atacat în vreun fel de remarca lui Bunea Stancu în legătură cu starea deplorabilă a stadionului de atletism, deşi a ţinut, totuşi, să puncteze că sunt unele lucruri pe care el nu le agreează la nivel de judeţ, însă nu face tam-tam în public, pentru a atrage atenţia.
În privinţa problemei cu stadionul de atletism, primarul Aurel Simionescu a făcut următorul comentariu:
În proiectul privind descentralizarea s-a decis trecerea stadionului la Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului. Ultima discuţie pe tema stadionului de atletism am avut-o cu Liviu Dragnea, când a venit la Brăila. Sper ca lucrurile să se rezolve, fie pe formatul de descentralizare, fie pe formatul de hotarâre de Consiliu Local Municipal. Documentele privind reabilitarea au fost actualizate de fiecare dată, inclusiv când se schimbau miniştrii. Curăţenie la stadion nu trebuie să facem noi, deşi unul şi altul spun că este obligaţia noastră, a Primăriei. Pot să vă spun că se lucrează la turnarea asfaltului pe aleile de la fostul Restaurant Kisseleff până la stadionul de atletism şi cel municipal. În felul acesta, copii, şi nu numai, se vor putea plimba cu bicicletele, rolele, trotinetele.
Am avut discuţii cu preşedintele Consiliului Judeţean pe problema gunoiului de la stadion şi nu este vorba că mi-a făcut reproşuri. Dar nu putem să intervenim acolo unde nu suntem proprietari. Remarca este adevărată şi totul se poate vedea de orice persoană. Faptul că stadionul de atletism arată în acest fel este o realitate şi, de asemenea, o nemulţumire din partea mea că nu putem face nimic pentru a interveni. Repet că nu a fost un atac din partea preşedintelui CJ.
Subliniem o distincţie de sens administrativ: terenul pe care este amplasat stadionul de atletism se află în administrarea Primăriei Brăila, iar clădirile construite pe terenul respectiv aparţin Ministerului Educaţiei.
Stancu şi ANI
Reamintim că, pe 17 iunie, Gheorghe Bunea Stancu a reuşit, cu ajutorul unor tertipuri avocăţeşti, a reuşit să amâne sentinţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cele două procese pe care baronul local le are cu Agenţia Naţională de Integritate. În primul dosar, care vizează legătura dintre Stancu şi două cluburi sportive din Brăila, preşedintele CJ Brăila a reuşit să obţină amânarea verdictului până pe 4 noiembrie. Potrivit ANI, Gheorghe Bunea Stancu a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese, săvârşind infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie. Din postura de preşedinte al Consiliului Judeţean, Stancu este acuzat că ar fi semnat contracte de asociere cu două cluburi sportive dirijate de firme în care el deţine rolul de acţionar majoritar. În august 2012, ANI stabilea că Gheorghe Bunea Stancu a încălcat regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă şi penală, inspectorii având şi date care atestă săvârşirea de infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie. Preşedintele CJ Brăila este acuzat că, prin semnarea unor contracte de asociere cu două cluburi sportive controlate de firme unde el este acţionar majoritar, a dat dat bani de la Consiliul Judeţean, al cărui preşedinte este, către cluburile sportive HC Dunărea şi CF Brăila, al căror acţionar este. Potrivit ANI, Gheorghe Bunea Stancu a încălcat regimul administrativ prin semnarea contractelor de asociere între CJ Brăila cu S.C. Clubul de Fotbal Brăila S.A., respectiv cu Asociaţia Sportivă Handbal Club “Dunărea” Brăila, în urma cărora ar fi fost încasată suma totală de 7.512.207 lei. P 5 iunie, Curtea Constituţională a României a respins ca neîntemeiată cererea de anulare a raportului ANI potrivit căruia Bunea Stancu a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, asta după ce, în februarie 2014, Curtea de Apel Bucureşti respinsese ca neîntemeiată cererea de anulare a raportului ANI conform căruia preşedintele CJ Brăila se afla în conflict de interese.
În cel de-al doilea dosar, Gheorghe Bunea Stancu este acuzat că a semnat în 2011 cinci contracte prin care a acordat 2,7 milioane de lei unei companii la care era acţionat majoritar.
În comunicatul ANI din 2011 se arată:
Domnul Stancu GHEORGHE BUNEA, în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, a semnat un număr de 5 contracte, în valoare totală de 2.731.038,86 lei (fără TVA) – aproximativ 638.212 Euro (fără TVA), încheiate de către Consiliul Judeţean Brăila cu S.C. CONCIVIA S.A. (societate în cadrul căreia S.C. BURSAGRIROM S.A. este acţionar majoritar, iar domnul Stancu GHEORGHE BUNEA deţine calitatea de acţionar majoritar în cadrul S.C. BURSAGRIROM S.A.), încălcând, astfel, prevederile Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
Acest dosar a avut termen tot 17 iunie, dar există posibilitatea ca Stancu să reuşească tărăgănarea lui chiar până în 2015.
Mai mult detalii despre aceste dosare şi despre implicaţiile post-verdict la nivelul administraţiei judeţene găsiţi aici: “De la Stancu la Caiafa, justiţia plânge pe procedură”.
Să detaliem puţin ipoteza complotului: dacă într-adevăr Aurel Simionescu încearcă să facă în PSD Brăila cărţile pentru preluarea şefiei CJ în cazul în care Stancu ar fi ejectat de la conducerea judeţului, e greu de tras, însă, o concluzie privind sorţii săi de izbândă, deoarece nu cunoaştem care este puterea sa financiară ori a “găştii” sale din interiorul partidului în relaţia cu conducerea de la centrul PSD, ca să poată negocia tragerea pe linie moartă a lui Gheorghe Bunea Stancu, despre care se ştie că a fost mereu unul dintre cei mai conştiincioşi cărăuşi de serviete cu bani şefilor săi de la Bucureşti. Singurul presupus “avantaj”(anemic) pe care l-ar avea Simionescu este faptul că Bunea Stancu, afiliat grupării Dragnea din PSD, i-a cam stat mai mereu în gât lui Victor Ponta, dar de-aici şi până la o scoatere din joc a lui Stancu, chiar şi eventualitatea în care şeful CJ ar pierde procesele cu ANI, e cale lungă.