Peste 3.500 de crestinii ortodocsi de rit vechi din Braila, a doua comunitate de etnici rusi lipoveni ca marime din Romania dupa Tulcea, se pregatesc sa sarbatoreasca duminica Ajunul Craciun, dupa vechiul calendar Iulian.
Traditia cere ca, in Ajunul Craciunului, toti membrii familiei sa se adune in jurul mesei, pentru o cina speciala. Toti cei care au tinut post nu beau si nu mananca nimic, cu exceptia unei cantitati mici de apa, numai daca este strict necesar, pana cand apare prima stea pe cer, care semnifica astrul care i-a calauzit pe cei trei Magi spre locul sfant unde s-a nascut Isus.
Odata cu aparitia primei stele, incep si festivitatile si, cu toate ca bucatele pregatite sunt de post, servirea lor este una de sarbatoare, rusii lipoveni numind aceasta masa „Cina sfanta”.
Masa este acoperita cu o panza alba, care simbolizeaza scutecele pruncului Isus, iar pe masa se aseaza si putin fan, pentru a aminti de locul unde s-a nascut fiul lui Dumnezeu.
In mijlocul mesei se aprinde o lumanare alba, simbolul al „Luminii lumii”, iar alaturi de lumanare se aseaza si o bucata de azima – paine de post – care este denumita „Painea vietii”.
In mod traditional, „Cina sfanta” e compusa din 12 feluri de mancare diferite, care amintesc de cei 12 apostoli.
Craciunul pentru crestinii ortodocsi de rit vechi este sarbatorit pe 7 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile fata de calendarul oficial. Biserica Ortodoxa Romana a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.
Potrivit traditiei pastrate de peste 300 de ani, prima zi de Craciun este sarbatorita in familie, slujba tinuta in prima zi a Nasterii Domnului fiind una scurta, avand in vedere ca postul a fost unul lung de 40 de zile.