In data de 27 decembrie, in a treia zi de Craciun, credinciosii ortodocsi il praznuiesc pe Sfantul Arhidiacon Stefan, intaiul martir crestin care a vestit si a marturisit credinta in Hristos fiind condamnat la moarte de autoritatile iudaice in anul 33. 

In Romania, potrivit statisticilor Direc?iei pentru Eviden?a Persoanelor ?i Administrarea Bazelor de Date din MAI, 422.664 de români, dintre care 305.449 b?rba?i ?i 117.215 femei, poart? numele Sfântului Arhidiacon ?tefan.

Din totalul româncelor, 84.399 se numesc ?tefania, 22.327 — ?tefana, 9.114 — F?nica, 1.036 — F?nu?a, iar 339 — Fana. Majoritatea b?rba?ilor se numesc ?tefan (273.159), Istvan (18.656), F?nel (8.727), ?tef?nel (3.306), ?tef?nu? (1.031) sau Fane (581).

Numele Stefan este de origine greaca si inseamn? „purtatorul de coroan?”.

Sfântul ?tefan era de neam ales si provenea din semintia lui Avraam. Din Noul Testament aflam ca el a fost unul dintre cei sapte „barbati plini de Duh Sfânt si de întelepciune”, barbati alesi chiar de apostoli pentru a indeplini calitatea de diacon. De asemenea, Stefan a fost unul dintre ucenicii lui Iisus Hristos, care-l urmau pretutindeni, asistand la faptele Sale misionare. La scurta vreme dup? numirea lui în functia de diacon, pentru ca predica public învataturile lui Iisus, Stefan a starnit mania evreilor, care l-au chemat la judecata in fata Sinedriului (un tribunal la vechii evrei, respectiv un consiliu suprem prezidat de Marele preot, care judeca „problemele” importante, interpreta Legea si delibera asupra chestiunilor publice), fiind acuzat de blasfemie contra lui Moise si a lui Dumnezeu..
Fiind întrebat de Caiafa, cel care-l judecase pe Iisus cum raspunde acuzarii care i se aduce, Sfantul Stefan a tinut o lunga cuvantare in care i-a acuzat pe cei care doreau sa-l omoare: “Cum au fost parintii vostri asa sunteti si voi! Pe care dintre prooroci nu i-au prigonit parintii vostri? Si au ucis pe cei care au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept ai Carui vanzatori si ucigasi v-ati facut voi acum. Voi care ati primit Legea intru randuieli de la îngeri si n-ati pazit-o!”, se men?ioneaza in Faptele Apostolilor VII, 51-53).

Evvreii l-au alungat din cetate si l-au ucis cu pietre. In pragul mortii, el a avut viziunea ca cerurile s-au deschis, iar Hristos, Fiul Omului, sedea la dreapta lui Dumnezeu. Strivit de pietre, Arhidiaconul Stefan a ingenuncheat si cu bratele intinse sub forma de cruce s-a rugat lui Dumnezeu sa-l primeasca in imparatia Lui.

In traditia crestina se mentioneaza ca, printre cei care au participat la judeca sa, asistand la uciderea lui s-a numarat chiar Saul, convertit mai tarziu la crestinism, devenind Sfantul Pavel. Prin moartea arhidiaconului Stefan, primul mucenic care s-a jerfit pentru credinta si dragostea în Hristos, crestinii retraiesc impresionanta drama petrecuta pe Golgota, unde evvreii l-au rastignit pe Iisus Hristos.

Patru secole mai târziu, prin anul 417 d.Hr, un grup de barbati evlaviosi din cetate a descoperit moastele primului martir crestin, le-au a?ezat intr-o racla cioplita din lemn de Persia, pastrata lang? Templu. Apoi, sfintele sale moaste au fost duse la Constantinopol de sotia unui senator. La scurt timp, moastele sale au vindecat-o pe Eudoxia, fiica împ?ratului Teodosie, posedata de duhuri rele. In semn de evlavie si de recunostinta, sotia senatorului a avut initiativa ca sfintele moaste ale arhidiaconului Stefan sa fie duse la Roma in anul 425, si de atunci moa?tele mucenicului se odihnesc in cripta Bisericii San Lorenzo din capitala Italiei, alaturi de osemintele arhidiaconului roman Laurentius. Astfel s-a instituit prima treapta a preotiei, diaconia, care se p?streaz? ?i în zilele noastre.

De ajutor celor care sunt condamnati pe nedrept

O veche traditie, implinita in ziua praznicului, se refera la icoana care-l înf?tisaza pe mucenicul martir: crestinii care se confrunt? cu probleme de s?n?tate sau se judeca de multa vreme cu persoane foarte orgolioase este bine sa aduca in casa lor o icoan? cu Sfantul Stefan, sfintit? in aceasta zi.

Ofrande pentru cei care au murit in conditii suspecte

Se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit in împrejurari dramatice, iar pachetele cu mancare se impart si persoanelor tinere, care poarta numele primului mucenic Stefan. In unele zone din Muntenia se prepar? Painicile lui Stefan. Dintr-un aluat asemanator cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac painici in forme rotunde. Aceste dulciuri, ce amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfantul Stefan, se sfintesc la biserica in ziua praznicului si se împart copiilor s?raci. De asemenea, de Sfantul Stefan se prepara si se împart mucenici cu miere si nuca, care amintesc de moartea lui muceniceasca.

Amanati deplas?rile in zone periculoase

În ziua praznicului, este bine sa evitam deplasarile in zone montane si în locuri izolate, care ne pun via?a in primejdie.

Reconcilierile sunt benefice pentru sanatate. 

Pentru sporul casei si pentru sanatatea rudelor cu probleme mari de sanatate, trebuie sa-l cinstim pe Sfantul Mucenic Stefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite in aceasta zi.

Dorian Stoianovici