Premierul Victor Ponta a prezentat, marti, in Parlament, strategia nationala pentru constructia de autostrazi pana in 2018. „Unim practic toate regiunile istorice si asiguram iesirile la granitele spre Ungaria, Bulgaria si Republica Moldova”, a declarat Ponta. Planurile prezentate de premier indica faptul ca prin fondurile europene nerambursabile alocate coridoarelor centrale europene, guvernul opteaza pentru mai multe tronsoane de autostrada in zone precum Craiova – Calafat sau Bucuresti – Alexandria (fieful vicepremierului Liviu Dragnea), in loc sa completeze si sa finalizeze coridorul prioritar Sibiu – Pitesti, care ar lega Capitala si orasul-port Constanta de autostrazile din UE.
Premierul a declarat ca strategia de constructie a autostrazilor are anul 2018 ca orizont posibil de realizare, cand se vor implini ” 100 de ani de cand Romania a fost unita, dar nu e unita ca infrastructura”. Ponta si-a inceput prezentarea amintind ca in prezent Romania are 500 de kilometri de autostrada si ca 230 de kilometri au fost inaugurati in anii 2012 si 2013, amintind totusi ca acestia au fost inceputi de guvernarile anterioare.
Cu toate acestea, in 2012 in Romania au fost deschisi 140 de km de autostrada. „A fost important pentru noi sa acceleram proiectele deja incepute, sa deblocam Programul Operational Sectorial pe Transport si sa implicam parteneri privati in finantarea si constructia autostrazilor”, a spus Ponta.
Premierul a prezentat si cele patru surse de finantare pe care se bazeaza statul roman in vederea constructiei de autostrazi in anii ce urmeaza:
Fondurile de coeziune (n.r. fonduri europene ce reprezinta 85% sau chiar 95% finantare nerambursabila potrivit autoritatilor). „Aceste fonduri vizeaza acele sosele din reteaua TEN-T Core si vorbim de 3 miliarde de euro mari si lati la infrastructura rutiera numai pe culoarele TEN-T Core”, a precizat premierul.
Fondurile de dezvoltare regionale – 1,8 miliarde de euro. Potrivit prim-ministrului, aceste fonduri vizeaza si pot fi folosite pentru soselele ce nu se afla pe harta centrala a proiectelor rutiere, ci pe cea de importanta secundara, mai exact reteaua TEN-T Comprehensive.
Fondurile de la bugetul de stat din fondul creat in urma indexarii accizei la combustibil (n.r. taxa de 7 eurocenti pe litru) – circa 750 milioane de euro. Ponta a enumerat autostrazile ce urmeaza a fi inaugurate – unele chiar in acest an, precum si tronsoanele care au fost scoase deja sau urmeaza sa fie scoase la licitatie. „Timisoara – Lugoj – Deva – Sibiu este in lucru si la finele acestui an se dau in folosinta inca 4 tronsoane, adica 105 km de autostrada. S-a finalizat licitatia Sebes- Turda si, din economiile facute la POS-T, putem licita din bugetul 2007 – 2013 si tronsonul Turda – Tg Mures. Chiar din luna ianuarie pot incepe procedurile”, a precizat Ponta.
Premierul a precizat ca fondurile de coeziune si din facilitatea Conecting Europe (n.r. acolo unde contributia UE ajunge la 85% sau 95%) se vor duce „doar unde considera UE ca sunt coridoare in TEN-T Core”.
Cu toate acestea, viziunea guvernului pentru perioada urmatoare tot nu include realizarea tronsonului Sibiu – Pitesti si, practic, trecerea muntilor pe autostrada si inchiderea coridorului de la Constanta pana la Nadlac, cu toate ca ruta pe la Sibiu – Pitesti este de ani buni un proiect prioritar european si, mai recent, a fost inclus in noul coridor european Rin-Dunare. Pana in 2018, conform planurilor prezentate de premier, pe ruta Sibiu – Piesti se va face doar Pitesti – Ramnicu Valcea, cu toate ca in planurile originale si in studiul de fezabilitate autostrada Sibiu – Pitesti nu trece prin Ramnicu Valcea, ci prin Curtea de Arges.
In schimb, Guvernul isi va indepta atentia asupra altor rute de pe harta TEN-T Core si practic va incerca realizarea altor tronsoane disparate de autostrada, printre care si o autostrada de la Bucuresti la Alexandria.
Tronsoanele finantate prin Fondurile de Coeziune si Connecting Europe:
- Iasi – Roman – Tg Neamt
- Pitesti – Ramnicu Valcea
- Roman – Bacau
- Ploiesti – Bucuresti – Buzau
- Bucuresti – Alexandria
- Craiova – Calafat
Potrivit premierului, din fonduri regionale de 1,8 miliarde de euro pot fi finantate autostrazile de pe reteaua TEN-T Comprehensive, in acest caz Sibiu – Brasov si Brasov – Bacau. In ceea ce priveste proiectele de concesiune sau in Parteneriate publice-private, premierul Ponta a indicat urmatoarele tronsoane:
- Comarnic – Brasov
- Centura Sud a Bucurestiului (A0)
- Pitesti – Craiova
- Gilau – Suplacu de Barcau
In cazul acestui ultim tronson, premierul Ponta a precizat ca „avem deja o oferta de PPP”.
„Din bugetul de stat pe 2014 am propus constructia segmentului Bors – Suplacu de Barcau (n.r. tronson realizat in proportie de 50% de compania Bechtel pana cand a fost reziliat contractul) si finantarea si unirea prin autostrada a unui pol important: Galati – Braila” (n.r. o ruta care se afla pe reteaua TEN-T Comprehensive, de importanta secundara in planurile europene).
Asadar, Braila mai asteapta pana sa-i vina randul sa aibe o autostrada care sa lege al 11-lea oras din Romania de celelalte orase mari, in schimb o autostrada spre Alexandria este prioritara pentru un guvern in care Liviu Dragnea detine functia de viceprim-ministru. Abia din 2015, din cei 7 eurocenti +TVA adaugati la litrul de combustibil, tronsonul Buzau-Braila-Galati probabil va fi „carpit”. Pentru ca in Guvernul USL nu conteaza importanta strategica a unei zone cu aproape 500.000 de locuitori si care mai are inca ceva industrie, in fata puterii sefului „baronilor” locali.
USL a respins amendamentul depus de deputatul PDL Alexandru Nazare pentru finantarea drumului Buzau-Braila. Amendamentul era destinat studiului de fezabilitate si scrierii cererii de finantare. Din pacate nu s-au gasit 4000 mii lei pentru acest drum.