
Din ce in ce mai multi romani plecati peste hotare, din ce in ce mai multi analfabeti, mai putini romani care decid sa se casatoreasca si o populatie de 98,24% de religie ortodoxa,asta a scos la iveala recensamantul din 20 octombrie 2011.
La recensamantul din 20 octombrie 2011, inregistrarea etniei, limbii materne si a religiei s-a facut pe baza liberei declaratii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut sa declare aceste trei caracteristici, precum si pentru persoanele pentru care informatiile au fost colectate indirect din surse administrative, informatia nu este disponibila pentru aceste 3 caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate in continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate in functie de numarul total de persoane care si-au declarat etnia, limba materna si respectiv religia si nu in functie de numarul total al populatiei stabile.
Informatia privind etnia a fost disponibila pentru 303,09 mii persoane (din totalul celor 321,21 mii persoane). S-au declarat romani 291,90 mii persoane (96,31%). Populatia de etnie maghiara inregistrata la recensamant a fost de 60 persoane (0,02%), iar numarul celor care s-au declarat romi a fost de 8555 persoane (2,82%). Grupurile etnice pentru care s-a inregistrat un numar de persoane de peste 100 sunt : rusi-lipoveni (1940 persoane), turci (184 persoane), greci (182 persoane).
Fata de recensamantul din anul 2002 s-a inregistrat o crestere a ponderii populatiei de etnie roma (de la 1,58% la 2,82%) si o descrestere a ponderii populatiei de etnie rusi-lipoveni (de la 0,94% la 0,64%), greaca (de la 0,09% la 0,06%), maghiara (de la 0,04% la 0,02%).

Potrivit liberei declaratii a celor 303,16 mii persoane care au declarat limba materna, structura populatiei dupa limba materna se prezinta astfel: pentru 98,57% limba romana reprezinta prima limba vorbita in mod obisnuit in familie in perioada copilariei, iar in cazul a 0,014% dintre persoane limba maghiara reprezinta limba materna; limba romani a reprezentat limba materna pentru 0,90%, iar limba rusa pentru 0,40% din totalul populatiei stabile pentru care aceasta informatie a fost disponibila. Limba turca reprezinta limba materna pentru 139 persoane iar limba greaca pentru 68 persoane din numarul personelor care au declarat limba materna. Alta limba materna decat cele prezentate mai sus a fost declarata de catre 153 persoane.
Structura confesionala a fost declarata de 303,08 mii persoane din totalul populatiei stabile si arata ca 98,24% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxa; 0,51% s-au declarat de religie crestina de rit vechi, 0,29% de religie penticostala. Ponderi intre 0,27% – 0,16% au inregistrat urmatoarele religii: romano-catolica (0,27%), adventista de ziua a saptea (0,22%) si baptista (0,16%). Persoanele de alta religie decat cele prezentate mai sus reprezinta 0,22% din total. S-au declarat „fara religie” sau atei un procent de 0,09% din totalul populatiei care si-a declarat religia.
Structura populatiei stabile pe stari civile
Din totalul populatiei stabile1 a judetului, 50,38% sunt persoane care au starea civila legala de casatorit(a). Erau casatoriti 80,60 mii barbati si 81,19 mii femei. Nu au fost niciodata casatorite o proportie de 34,09%, persoanele vaduve reprezinta 10,90% din totalul populatiei stabile, iar persoanele divortate detin o pondere de 4,63%. in uniune consensuala au declarat ca traiesc 13,04 mii persoane.
Structura dupa nivelul de instruire absolvit
Din totalul populatiei stabile de 10 ani si peste, 50,23% au nivel scazut de educatie (primar, gimnazial sau fara scoala absolvita), 38,93% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maistri) si 10,84% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 5321 persoane analfabete.
Persoane plecate pe perioada indelungata in strainatate
Numarul persoanelor plecate in strainatate pentru o perioada de cel putin un an, dar care nu fac parte din populatia stabila, este de 15,56 mii si, evident, nu cuprinde decat o parte a numarului de emigranti externi. Sub-inregistrarea semnificativa a fost cauzata de faptul ca, la momentul critic al recensamantului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu intreaga familie in strainatate si nici nu au existat alte persoane (in tara) care sa declare informatiile solicitate despre acestia.