La 20 octombrie 2011 populatia stabila a Romaniei era de 20.121.641 persoane, din care 10.333.064 femei (51,4%). Fata de situatia existenta la recensmantul anterior, populatia stabila a scazut cu 1.559,3 mii persoane (din care, 779,2 mii femei), in principal din cauza migratiei externe.
Primele 6 judete, cu exceptia Municipiului Bucuresti (1.883,4 mii), ca numar de populatie stabila sunt: Iasi (772,3 mii), Prahova (762,9 mii), Cluj (691,1 mii), Constanta (684,1 mii), Timis (683,5 mii) si Dolj (660,5 mii persoane). Covasna (210,2 mii), Tulcea (213,1 mii), Slaj (224,4 mii), Mehedinti (265,4 mii), Ialomita (274,1 mii) si Giurgiu (281,4 mii) sunt judetele cu cel mai mic numar de persoane ce fac parte din populatia stabila.
Suntem 321212 braileni
Judetul Braila are conform acestui Recensmant o populatie stabile de 321212 persoane, dintre care 200765 sunt in municipiul Braila si in orasele Ianca, Insuratei si Faurei, in timp ce populatia din mediul rural a judetului Braila este de 120447. Doar Covasna, Hunedoara si Tulcea au o populatie in mediul rural mai mica decat cea a judetului Braila, dar niciunul sub 100.000 locuitori. Din judetul Braila figureaza ca personae plecate din tara 15.561 de personae, cele mai multe in Italia (7742), Spania (4417), Marea Britanie (658), Germania (532) si Franta (500). Dintre acestia 7276 sunt barbate, iar cei mai multi braileni din Italia sunt femei (4415, reprezentand 57% din brailenii din Italia).
In municipii si orase traiesc 10.859 mii persoane, reprezentand 54,0% din totalul populaitei stabile. Fata de situatia de la penultimul recensmant, ponderea populatiei stabile din mediul urban a crescut cu 1,3 puncte procentuale in detrimentul mediului rural.
La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) detin o pondere de 15,9% in totalul populatiei stabile, populatia tanara (15 – 24 ani) reprezinta un procentaj de 12,3%, persoanele mature (25 – 64 ani) formeaza majoritatea (55,7%), iar persoanele in varsta de 65 ani si peste reprezinta 16,1% din total. Persoanele in varsta de 85 ani si peste detin o pondere de 1,3% in totalul populatiei stabile.
La acest recensamant inregistrarea etniei, limbii materne si a religiei s-a facut pe baza liberei declaratii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut sa declare aceste trei caracteristici, precum si pentru persoanele pentru care informatiile au fost colectate indirect din surse administrative, informatia nu este disponibila pentru aceste 3 caracteristici.
Ca urmare, pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate in functie de numarul total de persoane care si-au declarat etnia, limba materna si respectiv religia si nu in functie de numarul total al populatiei stabile. Informatia privind etnia a fost disponibila pentru 18.884.800 persoane (din totalul celor 20.121.600 persoane). S-au declarat romani 16.792.900 persoane (88,9%).
Populatia de etnie maghiara inregistrata la recensamant a fost de 1.227.600 persoane (6,5%), iar numarul celor care s-au declarat romi a fost de 621.600 persoane (3,3%). Grupurile etnice pentru care s-a inregistrat un numar de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (50.900), germani (36.000), turci (27.700), rusi – lipoveni (23.500) si tatari (20.300). Fata de recensamantul din anul 2002 s-a inregistrat o crestere a ponderii populatiei de etnie roma (de la 2,5% la 3,3%) si o descrestere a ponderii populatiei de etnie germana (de la 0,28% la 0,20%).
Potrivit liberei declaratii a celor 18.891.600 persoane care au declarat limba materna, structura populatiei dupa limba materna se prezinta astfel: pentru 90,9% limba romana reprezinta prima limba vorbita in mod obisnuit in familie in perioada copilariei, iar in cazul a 6,7% dintre persoane limba maghiara reprezinta limba materna; limba romani a reprezentat limba materna pentru 1,3%, iar limba ucraineana pentru 0,3% din totalul populatiei stabile pentru care aceasta informatie a fost disponibila. Limbile turca, tatara sau rusa reprezinta (fiecare) limba materna pentru o persoana din 1000 care fac parte din populatia stabila. Alta limba materna decat cele prezentate mai sus a fost declarata de catre 0,5% din populatia stabila.
86,5% dintre romani sunt ortodocsi
Structura confesionala a fost declarata de 18.861.900 persoane din totalul populatiei stabile si arata ca 86,5% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxa; 4,6% s-au declarat de religie romano-catolica, 3,2% de religie reformata, iar 1,9% penticostala. Ponderi intre 0,4% – 0,8% au inregistrat urmatoarele religii: greco-catolica (0,8%), baptista (0,6%) si adventista de ziua a saptea (0,4%). Persoanele de alta religie decat cele prezentate mai sus reprezinta 1,8% din total. S-au declarat „fara religie” sau atei un procent de 0,2% din totalul populatiei.
Aproape jumatate din populatia stabila sunt persoane care au starea civila legala de casatorit(a). Sunt casatoriti 4.818.400 barbati si 4.868.800 femei. Doua persoane din 5 nu au fost niciodata casatorite, persoanele vaduve reprezinta o zecime din totalul populatiei stabile, iar persoanele divortate detin o pondere de 4,2%. In uniune consensuala au declarat ca traiesc 745.500 persoane.
Din totalul populatiei stabile de 10 ani si peste, 44,2% au nivel scazut de educatie (primar, gimnazial sau fara scoala absolvita), 41,4% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maistri) si 14,4% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 245.400 persoane analfabete.
Numarul persoanelor plecate in strainatate pentru o perioada de cel putin un an, dar care nu fac parte din populatia stabila, este de 727,5 mii si, evident, nu cuprinde decat o parte a numarului de emigranti externi. Sub-inregistrarea semnificativa a fost cauzata de faptul ca, la momentul critic al recensamantului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu intreaga familie in strainatate si nici nu au existat alte persoane (in tara) care sa declare informatiile solicitate despre acestia.