Proiectul de restaurare si consolidare a Bisericii ‘Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul’, parte a Manastirii Maxineni din Braila, a fost premiat la Anuala de Arhitectura Bucuresti 2013, la sectiunea ‘Restaurare si reabilitare’.
Receptia lucrarilor de reabilitare a bisericii Manastirii Maxineni din judetul Braila a avut loc pe 30 mai, in prezenta ministrului Culturii, Daniel Barbu, si a directorului Institutului National al Patrimoniului din subordinea Ministerului Culturii, Alexandru Muraru.
[quote style=”1″] Pentru judetul Braila, Manastirea Maxineni este cu precadere o nestemata si ne bucuram foarte mult ca am putut sa restituim cetatenilor acest important monument istoric. Maxineniul este o lectie pentru 2013 si pentru anii care vor urma. Nu este suficient sa ai un monument, ci trebuie sa ai si grija de el. Este o lucrare masiva din punct de vedere financiar si ne bucuram ca de ea va avea grija comunitatea de calugari de acolo. Noi l-am terminat, l-am incredintat obstei, care sigur il va desavarsi, pentru ca are nevoie de pardoseli, pictura, plus alte elemente. Vor mai dura doi ani pana cand va fi sfintit, declara, la acea data, ministrul Culturii. [/quote]
Lucrarile de restaurare a bisericii Manastirii Maxineni, ctitoriei a domnitorului Matei Basarab, o adevarata bijuterie pentru arta veche romaneasca, un monument care face parte din categoria A, au durat cinci ani si jumatate si au costat doua milioane de lei.
Ministrul Culturii a mai spus ca, dincolo de resursele alocate proiectului, trebuie apreciat efortul documentar facut de oameni precum directorul Muzeului Brailei, Ionel Candea, proiectantul arhitect Calin Hoinarescu, executantul lucrarii, inginerul Dumitru Bahamat, dar mai ales oamenii din spatele zidurilor, zidari si pietrari, ale caror nume nu le stim, dar care au facut ca aceasta constructie sa devina una vie.
Lucrarile au inceput in 2007, iar pana la finalizarea Manastirii, Institutul National al Patrimoniului a alocat fonduri de doua milioane lei, pentru refacerea zidurilor, tencuielilor, executarii lucrarilor de consolidare si completare a zonelor disparute.
[quote style=”1″] Restaurarea Manastirii Maxineni reprezinta un real succes, tinand cont de nivelul avansat de degradare in care se afla. Comunitatea locala din Maxineni va beneficia de o adevarata capodopera a patrimoniului national. Maxineniului si judetului Braila i se reda un monument de mare valoare istorica. Institutul National al Patrimoniului are, incepand cu acest an, o strategie integrata de dezvoltare si promovare. Prezenta ministrului Daniel Barbu este un semn de puternica sustinere si apreciere pentru INP si pentru toti cei implicati in promovarea si conservarea patrimoniului national, a declarat, cu acea ocazie, Alexandru Muraru. [/quote]
Ansamblul Manastirii Maxineni, clasificat drept monument de arhitectura de interes national, reprezinta unul dintre cele mai importante repere istorice ale judetului Braila. Biserica se afla pe malul Siretului, la 9 km de satul Maxineni si a fost construita in anii 1636-1637 si refacuta in 1859.
Asezata strategic la confluenta raurilor Siret si Buzau, manastirea a fost ctitorita de domnitorul Matei Basarab al Tarii Romanesti in perioada 1636-1637. Manastirea a fost ridicata pe locul unei biserici mai vechi de lemn, dupa ce, in timpul unei incursiuni militare, domnitorul remarcase importanta strategica a zonei. Manastirea a fost enumerata de Matei Basarab, in hrisovul solemn de la 27 noiembrie 1640, in randul marilor ctitorii. Lucrarile de constructie au durat pana la 25 iunie 1651, cand a avut loc sfintirea bisericii.
Inca de la inceput manastirea a jucat un important rol spiritual si duhovnicesc, dar si unul militar si politic, fapt ce a atras asupra sa si numeroase conflicte. De aceea si domnitorii munteni au dorit, in mod constant, intarirea materiala a manastirii, fiind demn de mentionat sprijinul domnitorilor Mihnea al III-lea Radu, Grigore Ghica, Gheorghe Duca, Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu, Stefan Cantacuzino, dar ci al domnilor fanarioti ai Tarii Romanesti din secolul al XVIII-lea: Nicolae Alexandru Mavrocordat, Ioan Mavrocordat, Mihai Racovita, Grigore II Ghica, Constantin Nicolae Mavrocordat.