SOS Romania – filiala Brăila și-a anunțat la începutul acestei săptămâni candidații la Primăria municipiului și la președinția Consiliului Județean. Astfel, la Primăria Brăila va candida Gabriel Monu Musceleanu, iar la funcția de președinte al CJ Brăila va candida Adrian – Corneliu Răureanu.
Adrian Răureanu a fost membru PNGCD și apoi membru PRM, a candidat din partea Partidului România Mare la Primăria municipiului Brăila și la Camera Deputaților. Are 57 de ani, este inginer agronom, căsătorit și are un băiat stabilit în Olanda. A lucrat în agricultură ca șef de fermă, inginer șef, director general, iar din 2001 este administrator la o firmă din domeniul agricol care își desfășoară activitatea în comuna Traian, unde lucrează circa 500 de hectare de teren.
În ceea ce privește candidatura sa președinția CJ Brăila, Răureanu a spus că ar dori să aducă un plus județului nostru, care se află într-un declin total. Acesta a spus că declinul se vede inclusiv din Strategia de dezvoltare pe perioada 2021 -20027, publicată pe site-ul Consiliului Județean, unde se poate vedea că la toate capitolele suntem pe minus – tot ce înseamnă industrie, economie, agricultură.
”Acolo putem citi, deci nu din auzite – pe site-ul CJ”, a spus Răureanu, care a dat exemplu situația de la Spitalul Județean unde ”se moare pe scaun”.
Candidatul la primăria municipiului Brăila, Gabriel Musceleanu a fost președinte al PPDD, apoi a fost la UNPR, după care a devenit președinte al Partidului România Unită (PRU). După 2021 a fost membru AUR, dar după venirea la acest partid a lui Florin Cîrligea a trecut la SOS România. În mandatul 2012-2016 a fost consilier județean, ales pe listele PPDD.
Musceleanu are 56 de ani, este inginer, și spune că a lucrat doar în mediul privat, dar consideră că experiența profesională și politică acumulată îl recomandă ca și candidat la funcția de primar. În opinia sa, municipiul Brăila a decăzut din toate punctele de vedere și dacă vom continua în acest ritm, „o să ajungem comuna Brăila”. Musceleanu spune că principala cauză a depopulării orașului este plecarea tinerilor brăileni la universități din țară și majoritatea rămân în acele orașe, asta în condițiile în care în ultimii ani Brăila a fost pe locuri fruntașe la promovabilitatea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat. Musceleanu susține ideea înființării unei Universități la Brăila și nu doar ale unor secții ale Universităților din Galați, București sau Pitești. Acesta a mai spus că pe lângă o Facultate de Agricultură, Brăila, ca oraș dunărean, ar trebui să aibă și o Facultate de piscicultură.