Astazi, 20 mai 2013, se implinesc 25 de ani de cand ne-a parasit, la varsta de 92 de ani, Ana Aslan, fondatoare a geriatriei mondiale, figura emblematica atat in Romania, cat si Braila. Putini stiu ca Ana Aslan si-ar fi dorit sa ajunga pilot. Chiar a zburat cu un mic avion, tip Bristol-Coanda. Moartea tatalui sau, dupa o lunga suferinta, o determina pe Ana Aslan, ca la numai 13 ani, sa stie ce cariera va urma. A fost cea mai reprezentativa figura a comunitatii armene din Braila. Cei care au cunoscut-o au caracterizat-o ca fiind o aparitie delicata, rafinata, personalitatea ei fiind un amestec de inteligenta, perseverenta, disciplina si sensibilitate.
Ana Aslan s-a nascut la Braila, la 1 ianuarie 1897, intr-o familie cu valente intelectuale. Tatal Anei Aslan era Margarit-Magardici Aslan, negustor cerealist, fruntas al comunitatii armene si epitrop al bisericii brailene, iar mama, armeanca din Suceava, descindea din familia Pruncu. S-a inscris la Facultatea de Medicina, pe care a terminat-o in 1922. In timpul primului razboi mondial a ingrijit soldatii raniti pe front, iar in 1919 a lucrat alaturi de neurologul Gheorghe Marinescu. Doi ani mai tarziu obtine titlul de Doctor in medicina, cu teza Cercetari privind inervatia vasomotoare la om sub indrumarea Prof. Daniel Danielopolu.
In anii ce urmeaza, se dedica carierei didactice si spitalicesti, urmand ca in 1947 sa fie numita sefa Sectiei de Fiziologie a Institutului de Endocrinologie din Bucuresti, unde a lucrat cu Prof. C.I. Parhon. In 1952 este infiintat primul Institut de Geriatrie din lume condus de Acad. Prof. Dr. Ana Aslan, pana la moartea sa in 20 mai 1988, la varsta de 92 de ani. A inceput sa experimenteze efectele procainei (un cunoscut anestezic local) asupra reumatismului in cazul unui tranar care suferea de artroza. Dupa doi ani, Ana Aslan a inceput un experiment de lunga durata pe animale, asociat cu un studiu clinic pe 25 de pacienti varstnici, bazat pe procaina injectabila. Printre exemplele care au demonstrat ulterior eficienta tratamentului se afla si cel al unui pacient in varsta de 110 ani.
Dupa patru ani de tratament, tremuraturile mainilor si ale capului aproape incetasera, putea sa mearga singur, avea pofta de mancare, parul alb se repigmenta, iar depresia era inlocuita de o stare psihica buna. Rezultatele satisfacatoare au determinat-o sa caute o compozitie care potenta efectele benefice ale procainei si a continuat cercetarile impreuna cu farmacista Elena Polovrageanu. In final, in 1952, ele au ajuns la un compus format din procaina 2%, acid benzoic 0,12%, metabisulfit de potasiu 0,10%, fosfat disodic 0,01%, pH-ul amestecului situandu-se intre valorile 3 si 4.
Ingredientii adaugati procainei erau agenti antioxidanti si stabilizatori, iar mentiunea H3 adaugata denumirii produsului – Gerovital – indica actiunea de tip vitaminic a medicamentului. Evaluarea clinica a Gerovitalului pe 7.600 de pacienti a determinat omologarea sa in anul 1957 si trecerea la productia de serie sub forma de fiole, iar cinci ani mai tarziu si sub forma de drajeuri, crema terapeutica si lotiune capilara. I n urmatorii ani, mii de persoane au testat acest produs si au observat ca procesul de imbatranire este inetinit cu aproximativ 40%. Printre personalitatile care au beneficiat de acest tratament se numara: Mao Zedong, Charles de Gaulle, Pablo Picasso, Sir Winston Churchill, Charlie Chaplin, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Aristotle Onassis, John F. Kennedy.
In 1980 Ana Aslan inventeaza, tot impreuna cu farmacista Elena Polovrageanu, un alt produs geriatric, Aslavital, folosit ca tratament profilactic pentru afectiuni cerebrale si cardiace specific batranilor, dar si pentru tratarea pierderii memoriei. Ana Aslan a dezvoltat si o linie de cosmetice anti-imbatranire. Reteta ei originara este inca folosita in prezent de catre compania Farmec, care a castigat dreptul de a produce si comercializa cosmeticele Gerovital. In anul 2001 a fost creata Fundatia Internationala Ana Aslan, iar in 2008 s-a infiintat la Bucuresti o clinica de geriatrie care trateaza si previne bolile specifice batranetii.
Gerovital H3 este recunoscut in intreaga lume inca din 1972
Gerovital H3 este medicamentul care in 1972 ii aduce recunoasterea specialistilor din intreaga lume, actionand asupra mecanismelor bolilor degenerative specifice varstei a treia. Este un produs biotrofic original romanesc si, in acelasi timp, primul medicament creat anume sa intarzie procesul de imbatranire, fiind elaborat intre anii 1946 si 1956, de Ana Aslan si echipa sa de medici, dupa numeroase cercetari clinice si experimentale.
Cercetarile continua, iar in 1976 Ana Aslan primeste brevetul de inventator pentru Aslavital, medicament eficace in terapia sistemului nervos si aparatului cardiovascular. Aslavital pentru copii este omologat opt ani mai tarziu avand rezultate benefice in tratarea deficientelor nervoase.
Influenta complexa asupra procesului de imbatranire a sistemelor de reglare si a bolilor cronice degenerative face din terapia cu Gerovital H3 si Aslavital o medicatie complexa cu larga aplicabilitate in geriatrie. Aceste produse se recomanda in tratamentul batranetii si al bolilor cronice asociate acesteia, in profilaxia si tratamentul imbatranirii precoce si accelerate.
Tratamentul curativ se administreaza varstnicilor suferinzi de reumatism cronic degenerativ, cu stari depresive si anxietate, boala Parkinson, osteoporoza, arterite, distrofii neuromusculare, are efecte antidepresive, de imbunatatire a memoriei si a atentiei, a perceptiei vizuale, auditive si olfactive, imbunatatirea echilibrului psihic si neurovegetativ, cresterea si repigmentarea parului, mobilitatea articulatiilor, normalizarea tensiunii arteriale.
Ana Aslan s-a preocupat de gerontologia sociala, indicand masuri organizatorice privind crearea unui sistem de stimulare a activitatilor specifice varstei a treia. Ea este cea care creeaza conceptul de profilaxie a imbatranirii actiune prin care iau fiinta 144 de centre de gerontoprofilaxie in zonele industriale si agricole si 76 de centre de asistenta geriatrica, cadrele medicale fiind pregatite de Institutul de Geriatrie.
In dorinta de a-i continua opera si de a-i omagia memoria, elevii si colaboratorii sai au infiintat Fundatia Ana Aslan in 1990, dorind sa implice si alte forte ale societatii, in afara statului, in impulsionarea actiunilor in favoarea populatiei varstnice. Sursa fotografiilor din acest material este: Ana ASLAN – In memoriam, Ed. Istros a Muzeului Brailei, Braila, 1997.
Institutul National de Gerontologie si Geriatrie „Ana Aslan”
Primul din lume, Institutul de Gerontologie si Geriatrie a fost fondat in anul 1952, prin Hotarare a Consiliului de Ministri, si a devenit Institut National in 1974, iar in anul 1992, i s-a atribuit numele de Ana Aslan. Inca de la infiintare, pana in anul 1988, Institutul a fost condus de Acad. Prof. Dr. Ana Aslan, avand ca obiect de activitate: asistenta medicala geriatrica, cercetarea si gerontologia sociala. In 1964 presedintele OMS l-a propus ca model de institut de geriatrie tarilor dezvoltate.
In anul 1974 Institutul se extinde cu o sectie clinica noua, remarcabila prin confortul interior si spatiile largi, situata intr-un decor natural pe o suprafata de 33 ha la Otopeni. Cladirea din strada Manastirea Caldarusani nr 9, care este si sediul central al Institutului face parte din patrimoniul arhitectural, fiind o creatie a lui I. D. Berindei, cu decoratiuni de ceramica in stil romanesc. Primul medicament creat anume sa intarzie procesul de imbatranire a fost elaborat intre anii 1946 si 1956, de Prof. Dr. Ana Aslan si scoala sa dupa numeroase cercetari clinice si experimentale. Rezultatele acestui studiu fac obiectul lucrarii Novocaina – factor eutrofic si intineritor publicata impreuna cu Prof. C. I. Parhon in 1955. Un an mai tarziu, in 1956, Gerovitalul este prezentat pentru prima data lumii medicale internationale la Congresul Therapiewoche de la Karlsruhe si apoi la Congresul European de Gerontologie de la Basel.
Titluri obtinute de Ana Aslan:
• Membra a Academiei de Stiinte, din New York
• Membra a Uniunii Mondiale de Medicina Profilactica si Igiena Sociala
• Membra de Onoare al Centrului European de Cercetari Medicale Aplicative
• Membra in Consiliul de Conducere al Asociatiei Internationale de Gerontologie
• Membra a Societatii Nationale de Gerontologie din Chile
• Presedinta a Societatii Romane de Gerontologie
Premii si distinctii:
• 1952 – Premiul international si medalia „Leon Bernard”, acordata de Organizatia Mondiala a Sanatatii, pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei
• Meritul Stiintific Cl. I (1967)
• Merito della Republica, Italia
• Cavaler al Ordinului Palmes académiques, Franta
• Profesor Honoris Causa si Doctor emerit al Universitatii Bragança Paulista, din Brazilia
Bibliografie Ana Aslan:
1. Arina Avram, Femei celebre, mica enciclopedie, Ed. ALLFA, Bucuresti, 2001, p. 196.
2. Toader Buculei, Prezente brailene in spiritualitatea romaneasca, Ed. EX LIBRIS, Braila, 2004, p. 32-33.
3. Enciclopedia marilor personalitati din istoria, stiinta si cultura romaneasca de-a lungul timpului, vol. 1 A-G, Ed. Geneze, Bucuresti, 1999, p. 72-73.
4. Ana ASLAN – In memoriam, Ed. Istros a Muzeului Brailei, Braila, 1997, p. 24-25.