* De Pastele Blajinilor se crede ca sufletele mortilor sunt slobode, de aceea, in aceasta zi, se gatesc multe si alese bucate si se impart pe la vecini, cu credinta ca mortii, numai in aceasta zi, sunt liberi si pot gusta din mancarurile pregatite * Cine nu serbeaza si nu da mortilor de pomana, la ei vor veni, noaptea, cei dusi dintre noi si le vor cere * Se crede ca Blajinii se bucura tare mult, vazandu-i pe oameni ca petrec la aceasta sarbatoare * Acest nume le vine din graiul stramosilor nostri, cu sensul de “Sfantul Luminos”
Pastele celor adormiti este ziua in care, aproape toti romanii, care au pe cineva drag plecat din viata, merg la mormantul lui pentru a-l onora sau a-i aduce un omagiu.
Cimitirele brailene au fost luate cu asalt, inca de ieri, de la primele ore ale diminetii, de crestinii ortodocsi, aleile acestora fiind arhipline. Aceasta zi a fost una profitabila pentru comerciantii de ocazie care si-au expus produsele la intrarile principale ale cimitirelor direct pe asfalt. Nimic nu lipsea: de la flori, lumanari si tamaie, pana la candele, icoane si carbuni.
La intrarea in cimitirul Sfantul Constantin, inghesuiala, lume grabita si un clopotar care tragea de zor de sfoara clopotului, primind, in schimbul muncii prestate, pomana la punga de plastic. Pe aleea principala, de o parte si de alta, preotii erau inconjurati de oameni, carora le citeau pomelnicele la “foc automat” la pretul de 1 leu bucata. Cine era mai darnic sau cu dare de mana scotea din buzunar cinci sau zece lei pentru lista cu cei “adormiti”. Prin multime, dar si printre morminte, nelipsitii cersetori asteaptau sa primeasca si ei de pomana sau iti mai “trageau” cate o vizita intreband: “Aveti ceva de pomana?” sau “Nu aveti un pachetel si pentru noi?”. Cu mic, cu mare, brailenii s-au oprit la mormintele celor trecuti in nefiinta, aprinzand cate o lumanare si tamaind mormintele dar si pachetele cu mancare ca de asa spune traditia.
“Chiar daca sarbatoarea mortilor este maine (n.r. astazi), am venit cu imparteala la pachete gata pregatite, de astazi, pentru ca maine, luni, ma duc la serviciu. Acum am timp liber sa mai stau si la slujba de pomenire. Este bine ca sunt preotii aici ca terminam treaba repede. Stiti cum este timpul asta… fuge… Pacat ca cersetorii nu au rabdare. Se reped sa apuce cat mai multe pachete, pe care ei nu pun mare pret. Stau langa tine si se milogesc sa le dai! Cea mai cautata este bautura, la multi le sticlesc ochii dupa paharelele de vin. Da’… asa e de cand lumea si cred ca ei, mortii nostri, ne iarta pentru asta d-aia este si vremea frumoasa. Dumnezeu sa-i odihneasca in pace!”, ne-a spus Veronica Constantin.
Pastele bisnitarilor si al pomanagiilor
Cu toate ca in mod normal Pastele Blajinilor se sarbatoreste astazi, cei mai multi braileni au facut pachetele pentru pomana si si-au cinstit mortii ieri, cu mese intinse chiar pe morminte. Inca de la primele ore ale diminetii, inaintea sosirii brailenilor incarcati cu mancare si sticle cu vin, bisnitarii s-au organizat si si-au “deschis” tarabele la intrarile in cimitire. “Garoafe la un leu” si “Trei lumanari la doi lei” au fost cele mai rostite cuvinte la intrarile in marile cimitire ale orasului, bisnitarii profitand din plin de multimea de braileni sositi pentru a-si cinsti mortii. Spre deosebire de alti ani cand pomanagiii impanzeau cimitirele in asteptarea pachetelelor cu mancare si in special in asteptarea sticlelor cu vin, in acest an, agentii de paza au reusit sa ii starpeasca in mare parte din cimitire. insa, in acest mod, toti pomanagiii s-au strans la intrarile cimitirelor, blocand practic circulatia.
Intrarea principala a Cimitirului nou din Radu Negru, a fost luata cu asalt de zeci de cersetori si pomanagii care cu greu au fost tinuti in afara cimitirului de agentii de paza. Totusi, pomanagiii s-au organizat in “cete” si si-au asteptat fiecare randul pentru a primi pachetele si bautura, unii plecand spre case cu saci plini mancare. Spre disperarea agentilor de paza, puradeii mai sprinteni reuseau sa sara gardurile cimitirelor si sa patrunda in interior, cat mai aproape de oameni care luau masa direct pe mormintele celor dragi trecuti in nefiinta. In momentul in care reuseau sa stranga cat mai multe pachete, puradeii le aruncau inapoi peste gardul cimitirului unde o persoana le “depozita” in mai multi saci. Pe langa cozonac, oua rosii si drob, credinciosii imparteau si sticle cu vin sau bere, moment in care in “actiune” au intrat pomanagiii de… elita, care dupa cateva sticle de alcool s-au hotarat sa se odihneasca la umbra chiar printre morminte.
Traditii si credinte
Ieri, a fost Duminica Tomei, ziua mortilor. Cunoscuta sub numele de Pastele Mic, Pastele Mortilor, Lunea Mortilor, Pastele Rohmanilor, Pastele Blajinilor sau Matcalaul, aceasta zi este dedicata tuturor mortilor. Se crede ca aceasta sarbatoare este o prelungire a sarbatorii invierii in Lumea de Apoi. in unele zone ale tarii, sarbatoarea poarta numele de Druste. Tot in aceasta zi, sunt pomeniti cei inecati. Pastele Blajinilor, sarbatoare populara romaneasca este dedicata spiritelor stramosilor nostri. in cele mai multe zone din tara, aceasta sarbatoare este tinuta in ziua de dupa Duminica Tomei. Blajinii traiesc pe un ostrov traversat de Apa Sambetei sau chiar sub pamant, langa rai. Blajinii sau Rohmanii se intalnesc cu femeile lor numai o data pe an, de Paste. Numai ca ei nu stiu sa calculeze cand cade Pastele, asa ca oamenii le dau de veste aruncand coji de oua rosii in apa raurilor. Se mai spune in popor ca sarbatoarea apartine celor doua lumi. La Pastele Blajinilor se depun ofrande pe morminte, se plang mortii, se da de pomana si se intind mese festive (ritualuri) in cimitir, langa biserica sau pe camp.
Dupa un an de post si de izolare, barbatii blajini se intalnesc cu femeile blajine. Ei se ospateaza cu resturile de alimente trimise pe apa, cazute pe pamant sau date de pomana. Astfel, oamenii isi imaginau in trecut ca petrec Pastele impreuna cu stramosii lor, in ziua in care se deschid cerurile. Legatura dintre pamanteni si Blajini se face, conform traditiei, la Pastele Rohmanilor, prin cojile de oua pe care oamenii, recunoscatori pentru rugaciunile si faptele bune ale Blajinilor, le arunca in ape curgatoare in Vinerea Mare sau in Sambata Pastilor. Plutind pe ape, ele vor ajunge pe Apa Sambetei, in lumea unde locuiesc aceste fapturi minunate, vestindu-i astfel ca a sosit timpul sa serbeze Pastele. Pana in Taramul Celalalt cojile de oua ajung intr-o saptamana, dupa care, printr-un miracol, ele redevin oua intregi, cu care se hranesc Blajinii, despre care se spune ca mananca foarte putin, un ou ajungand pentru 12 dintre ei. Datina cere ca aceste coji de oua rosii sa fie aruncate in ape curgatoare numai de fete neajunse la pubertate sau de femei batrane.