Vinerea Mare, Prohodul, Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seaca, este penultima zi din Saptamana Mare. Conotatiile legate de aceste denumiri sunt date de ceea ce se întampla în aceasta zi: se numeste Vinerea Pastilor pentru ca este ultima vineri dinaintea Pastelui; Vinerea Patimilor deoarece în aceasta zi a patimit si a fost rastignit Iisus; Vinerea Seaca, pentru ca cei mai multi romani au obiceiul de a posti, iar cei ce tin post negru, nu mananca si nu beau nimic toata ziua; Vinerea Mare, pentru ca este ultima vineri din Saptamana Mare.
Postul Negru, este tinut în credinta ca Dumnezeu îl va feri pe cel care posteste de toate bolile, îl va face sa fie sanatos si sa-i mearga bine tot restul anului, si-l va ajuta la necazuri si nevoi. Legenda spune ca, pe cel care posteste nu-l va durea niciodata capul si acesta va sti cu trei zile înainte cand va muri. Femeile tin în mod special la respectarea vinerilor în general. În credinta ca Sf. Vineri le-ar aduce un mare necaz, acestea nu cos, nu tes, nu torc, sau niciodata nu spala rufe în cursul acestei zile. O alta datina, în Vinerea Mare, este aceea a scaldatului. În mod diferit fata de persoanele în varsta care se spovedesc si se împartasesc de mai multe ori pe an, tineretul, în general, merge la biserica pentru aceste lucruri doar o data pe an, în Vinerea Pastilor. Dar, în afara de aceasta datina, unii cred ca cel care se cufunda de trei ori în apa rece în Vinerea Seaca, va fi sanatos tot anul. Cei mai multi se scalda în aceasta zi pentru a nu se prinde de ei, în decursul anului, nicio boala, buba sau alta maladie. Se crede ca, daca ploua în Vinerea Seaca, anul va fi manos, iar daca nu ploua, anul va fi neroditor.
Vinerea Mare este ziua de doliu a crestinatatii: atunci a fost rastignit Mantuitorul. De aceea, aceasta zi, în orice biserica si rit crestin din lume, este singura zi în care nu se oficiaza slujba Liturghiei. Liturghia însasi înseamna jertfa, si se considera ca nu se pot aduce doua jertfe în aceeasi zi. De aceea, Vinerea Mare este zi aliturgica. În schimb, vineri seara, se oficiaza Denia Prohodului, una dintre cele mai spiritualizate, dar si “spectaculoase” denii. Mai întai, tineri si batrani, în lant neîntrerupt, trec pe sub masa plina de flori, masa ce simbolizeaza catafalcul Domnului. Pe ea este asternuta o fata de masa bogat pictata, cu punerea în Mormant a Mantuitorului, precum si Evanghelia împreuna cu Crucea. Apoi, preotii citesc Prohodul.