Grefierii sunt nemulțumiți de volumul mare de activitate și cer suplimentarea schemelor de personal și elaborarea unui nou statul al profesiei, care să recunoască atribuțiile efective ale grefierilor. Aceștia mai cer regulamente interne care să corespundă realităților din instanțe și parchete, transpuse într-o salarizare corespunzătoare, dar, mai ales, unitară.
Grefierii brăileni au ieșit în fața Palatului de Justiție unde au protestat timp de două ore după ce o săptămână au fost în grevă japoneză.
Sindicaliștii arată că legile succesive de salarizare au avut un efect și mai grav, respectiv au poziționat grefierul ca fiind cea mai prost plătită categorie profesională din sistemul de justiție.
În anii 2000 salariul unui grefier era în procent de 70-80% din salariul unui judecător, în prezent, acesta a ajuns să fie în procent de numai 25-30%, astfel cum a recunoscut, în mod public, însuși actualul ministru al justiției, într-un comunicat de presă.
Modificările legislative au adus atribuții suplimentare care au grevat activitatea grefierilor, mai ales prin transferul unor atribuții administrative de la magistrați, cum ar fi redactarea după model a hotărârilor judecătorești, iar modificarea regulamentelor de ordine interioară, au adus atribuții numeroase în sarcina grefierilor care au devenit, pe rând, statisticieni, arhivari, informaticieni, agenți procedurali și chiar factori poștali.
Cornelia Mardale, grefier la Judecătoria Brăila a spus că grefierii își doresc un statut clar, iar astfel de mitinguri și proteste au început din 2016.
