În ziua Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia, pe 9 martie, femeile dau de pomană pentru sufletul morţilor mucenici, preparate specifice acestei zile. Pentru că sfinţii martirizaţi au fost mai întâi aruncaţi în lac, mucenicii din aluat se prepară, în Bărăgan, ca o fiertură. Din aluat se fac opturi mici, care se fierb ca pastele făinoase, într-un sirop.
Mucenicii, fie ei fierţi sau copţi, se dau de pomană de sufletul morţilor. În Moldova sau Banat, colacii se coc în tavă, în formă de opt sau de om, glazuraţi cu miere sau cu sirop de zahăr iar în toată zona de sud se mănâncă numai în zeamă.
În această zi, în tradiţia populară, bărbaţii beau 44 de pahare cu vin. Ritualul străvechi de primăvară este născut din credinţa că vinul băut se transformă în sânge şi dă bărbaţilor putere de muncă pentru întregul an şi să nu se lipească bolile de ei. Picăturile rămase din vinul băut de 9 martie erau risipite de oamenii de la sate peste pomi şi vii, ca să aibă recolte bogate.
După tradiţia creştină, Sfinţii martiri au fost 40, după cea geto-dacică, au fost 44, atâtea fiind şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Acestei sărbători i se mai spune şi “Ziua celor fără nume”, a tuturor celor care nu-şi au prenumele dintre sfinţi sau Ziua bărbaţilor.