Ziua Naţională fără Tutun este marcată, în fiecare an, în a treia zi de joi a lunii noiembrie, începând cu anul 2002, conform Hotărârii nr. 1270 din 13 noiembrie. Scopul declarat al acestei iniţiative legislative este cel de sensibilizare a populaţiei naţionale, referitor la beneficiul renunţării la fumat, prin organizarea campaniilor pentru marcarea acestei zile.
Agenţia Naţională Antidrog, prin intermediul centrelor sale de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, foloseşte acest prilej pentru a derula, la nivel naţional, activităţi de informare-sensibilizare-conştientizare în mediul şcolar, familial şi în comunitate, asupra riscurilor consumului de tutun şi de formare de abilităţi de viaţă sănătoasă.
Totodată, având ca temă „Ajută–mă să cresc!”, Ziua Naţională fără Tutun oferă Agenţiei Naţionale Antidrog cadrul informării şi sensibilizării populaţiei nefumătoare cu privire la riscurile la care se supune prin inhalarea fumului de ţigară – aşa numitul “fumat pasiv” –, alături de încurajarea acesteia din urmă de a-şi solicita dreptul la un aer fără fum de ţigară, prin respectarea prevederilor legale în vigoare.
Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Brăila (C.P.E.C.A.) a planificat activităţi de prevenire împreună cu voluntarii centrului şi cu partenerii instituţionali, pe tot parcursul săptămânii 16 – 20.11.2015. Aceste activităţi, programate atât în municipiul Brăila, cât şi în localităţile din judeţ, vizează cu prioritate populaţia şcolară de nivel liceal şi gimnazial.
Dezbateri pe tema efectelor induse de fumat au fost realizate în Şcoala Gimnazială Tufeşti, judeţul Brăila, în parteneriat cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Şcoala Gimnazială “Mihai Eminescu” , Şcoala Gimnazială “Constantin Sandu Aldea”, Şcoala Gimnazială “Ion Băncilă”, Colegiul Naţional „Gh. M. Murgoci”, Liceul „Matei Basarab” din comuna Măxineni, în parteneriat cu D.J.S.T. Brăila.
Voluntarii centrului, organizaţi pe echipe, au participat alături de specialiştii C.P.E.C.A. la întâlnirile cu semenii lor din clasele mai mici, aducând un plus valoare dezbaterilor prin interactivitate şi jocuri de rol iniţiate cu elevii participanţi, precum şi argumente solide în scopul neînceperii sau renunţării la fumat.
Pe lângă efectele fumatului activ, s-a atras atenţia şi asupra efectelor dăunătoare în planul sănătăţii a celor care inhalează pasiv fumul de ţigară, în special asupra copiilor care cresc în familii cu cel puţin un membru fumător. Fără voia lor, aceştia sunt expuşi atmosferei viciate de fumul de tutun şi, în plus, există un risc crescut de a deveni ei înşişi fumători. De aceea, exemplul personal al părinţilor de nefumători este cel mai bun mijloc pentru a îşi convinge copiii să nu fumeze.
În România, se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de Pneumologie. Totodată, studiile au arătat că 89% dintre fumătorii din ţara noastră şi-ar dori să reducă numărul ţigărilor sau să renunţe complet la fumat.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fumatul produce în prezent circa 6 milioane de victime anual, dintre care peste 5 milioane sunt utilizatori şi ex-utilizatori, iar mai mult de 600000 sunt nefumători expuşi fumatului pasiv. Se estimează că, până în anul 2020, numărul deceselor ar putea creşte la 7,5 milioane pe an, fumatul determinând 10% din totalul deceselor.
Efectele negative ale fumatului nu se limitează la fumător, ele răsfrângându-se dramatic şi asupra celor aflaţi în proximitatea sa. Fumatul pasiv este tot mai frecvent recunoscut ca factor de risc la locul de muncă şi ca o ameninţare la adresa sănătăţii publice. Numeroase studii arată că fumatul pasiv este o cauză a bolilor cardiace şi a cancerului pulmonar la adulţii expuşi. În Europa, bolile legate de fumat fac anual 650000 victime; dintre acestea, 80000 de decese sunt urmare a fumatului pasiv.