Marea sărbătoare a cinstirii Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena este un prilej de bucurie duhovnicească pe care creştinii ortodocşi o împărtăşesc astăzi, 21 mai.
Se ştie că Sfântul Împărat Constantin este cel care, prin Edictul de la Mediolanum (313 d. Hr.), acordă libertate de manifestare creştinilor, punând capăt unei perioade de cumplită prigoană păgână care a făcut milioane de martiri creştini. Gestul lui Constantin nu a fost unul formal, faptele sale de virtute aducându-i cununi nenumărate care l-au ridicat, după trecerea în veşnicie, în ceata Sfinţilor. Mama lui, Împărăteasca Elena, este cea care iniţiază obiceiul pelerinajului la Ierusalim şi este cea care porunceşte ca să fie cercetat locul Răstignirii Mântuitorului, cercetare în urma căreia este descoperită Sfânta Cruce. Sfânta Cruce este şi semnul pe care-l văzuse pe cer împăratul Constantin în ajunul bătăliei (312) cu cezarii păgâni Maxenţiu şi Liciniu, semn care îi va aduce biruinţa. Un alt merit mare al împăratului este acela al implicării lui în organizarea primului Sinod sobornicesc de la Niceea (325), în care este condamnată erezia lui Arie şi este formulată prima parte a Mărturisirii de Credinţă (Crezul).
Cei doi sfinţi sunt cinstiţi „întocmai cu Apostolii”, creştinii ortodocşi de la noi purtându-le cu evlavie şi bucurie numele.
Brăilenii se bucură şi ei de marea sărbătoare de astăzi, prăznuind hramul Bisericii Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena de pe Strada Şcolilor.