Astăzi este sărbătorit Sfântul Nicolae, supranumit şi „Făcătorul de minuni“, patron al Greciei şi al altor oraşe din Apusul Europei, dar și al municipiului Brăila, unul dintre cei mai populari sfinţi ai creştinătăţii. Numele lui este sinonim cu dărnicia şi compasiunea, dar şi cu darurile aduse copiilor. Sfântul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirei Lichiei, s-a născut în localitatea Patara din Asia Mica, în cea de-a doua jumătate a secolului al III-lea, într-o familie de oameni înstăriţi şi creştini devotaţi.
Crescut în spiritul poveţei creştine „să împarţi averea săracilor“, Sfîntul Nicolae şi-a dat întreaga moştenire pentru a-i ajuta pe nevoiaşi. La primul sinod ecumenic ţinut la Niceea, în anul 325, acesta a fost recunoscut drept un mare apărător al ortodoxiei. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform căreia Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. Nicolae, ajuns, episcop de Myra de la o vîrsta fragedă, îngrijorat de o posibilă ruptură care putea avea loc în Biserică, i-a dat ereticului Arie o palmă. Potrivit bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviţi cu nuieluşa în semn de avertisment. Tot tradiţia spune că nuieluşa cu care este lovit neascultătorul trebuie să fie de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori pînă la Crăciun înseamnă că sfântul „a mijlocit“ iertarea celui care a fost lovit. Sfântul Nicolae a ştiut însă că după mustrare se cere mângâiere. Astfel, el a făcut multe daruri săracilor, i-a liniştit pe cei întristaşi şi a vindecat, cu putere de la Dumnezeu, pe bolnavi.
Sfântul Nicolae nu este numai protectorul celor săraci, ci şi al copiilor, al marinarilor şi al victimelor judecăţilor nedrepte, fiind venerat în întreaga lume. Sfântul Ierarh Nicolae a murit în anul 340, iar, din anul 1087, moaştele sale sunt păstrate la o biserica ce îi este dedicată, în Bari, în sudul Italiei.