Proiectul Noului Cod fiscal și cel al Noului Cod de procedură fiscală au fost retrase sâmbătă, 12 iulie 2014, de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) de pe pagina sa de internet, la solicitarea Guvernului. Documentele, care cuprindeau majorări ale taxelor locale și ale impozitelor pe clădiri și masini, urmează să fie analizate de Executiv, înainte de începerea dezbaterii publice.
Sâmbătă, 12 iulie 2014, în urma solicitării prim-ministrului Victor Ponta, ministrul Finanțelor Publice, Ioana-Maria Petrescu, a luat decizia de a retrage de pe site-ul ministerului proiectele Codului Fiscal şi al celui de Procedură Fiscală, pentru ca acestea să fie analizate în cadrul Guvernului înainte de începerea dezbaterii publice.
În comunicatul transmis de către reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice este menționat:
Intenţia Guvernului este de a iniţia o dezbatere publică deschisă şi transparentă cu privire la modificările necesare Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, însă dorim, în acelaşi timp, şi adoptarea de măsuri care să contribuie la continuarea creşterii economice şi la limitarea extinderii poverii fiscale. În prezent, una dintre priorităţile Guvernului este de a limita evaziunea fiscală, inclusiv prin modificări ale Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală. Modalitatea în care se vor concretiza aceste intenţii, după discuţii cu specialişti şi societatea civilă, va fi decisă de Guvern şi va fi supusă consultării publice înainte de aprobarea de către Parlamentul României. Propunerile care vor fi asumate de Guvern vor fi dezbatute şi asumate, împreună cu Bugetul pentru anul 2015, de către Parlamentul României.
Retragerea acestor proiecte ale noilor coduri fiscale vine în condițiile în care Finanțele au publicat vineri, 11 iulie 2014, o variantă actualizată a proiectului Noului Cod fiscal rescris, care ar fi urmat să intre în vigoare în 2015. Astfel, în varianta actualizată a Noului Cod fiscal, publicată vineri, dar care a fost retrasă sâmbătă de MFP, se preciza că persoanele fizice care dețin clădiri cu o altă destinație decât cea de locuință ar fi plătit un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe mașini urma să fie majorat de două ori și jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi. În schimb, pentru motoare mai mari impozitul urma să scadă. Pe înțelesul fiecăruia, statul urma să bage și mai mult mâna în buzunarul cetățeanului de rând. După opinia lor, dacă s-ar putea ca mâna să le intre până la cot ar fi perfect, numai să le fie bine aleșilor țării. Potrivit proiectului, persoanele fizice, care în prezent sunt impozitate cu 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii, ar fi trebui să achite pentru clădirile nerezidențiale un impozit cuprins între 0,25 și 1,5% din valoarea calculată de către un evaluator autorizat sau de 2% din valoarea impozabilă, dacă nu exista un raport de evaluare. De asemenea, același document stabilea că impozitele și taxele locale urmau să fie indexate în continuare o dată la trei ani, în funcție de inflatie, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării, și puteau fi majorate în fiecare an cu până la 50%, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale.
Noul Cod fiscal, în prima variantă lansată în dezbatere publică pe 30 iunie de MFP, mai stabilea și un nou impozit, cel forfetar. Mai exact, documentul redenumea acest impozit în impozit specific unor activități și reglementa domeniile de aplicare, formulele de calcul, precum și termenele de plată. Impozitul specific ar fi trebuit plătit de către persoanele juridice din domeniul hotelier, al turismului, al alimentației, precum și de către barurile și service-urile auto.
În ceea ce privește Noul Cod de procedură fiscal, acesta stabilea o nouă penalitate, de nedeclarare, cu care urmau să fie taxați contribuabilii care nu își declarau obligațiile fiscale. Conform Noului Cod de procedură fiscală, penalitatea de nedeclarare ar fi urmat să fie de 10, 25 și chiar 100% din sumele nedeclarate. În plus, Noul Cod de procedură fiscală modifica și modul de desfățurare a inspecției fiscale, în sensul că putea fi supus inspecției fiscale nu doar contribuabilul, ci și plătitorul, adică cel care îndeplinește anumite obligații în numele contribuabilului. Mai mult decât atât, noile dispoziții stabileau o perioadă mai lungă în care contribuabilii puteau să își prezinte punctul de vedere cu privire la constatările inspecției fiscale.
Potrivit noilor prevederi era menționat:
Contribuabilul/plătitorul are dreptul să își prezinte, în scris, punctul de vedere cu privire la constatările inspecției fiscale, în termen de 5 zile lucrătoare de la data încheierii inspecției fiscale. În cazul marilor contribuabili, termenul de prezentare a punctului de vedere este de 7 zile lucrătoare. Termenul poate fi prelungit pentru motive justificate cu acordul conducătorului organului de inspecție fiscală.
În prezent, termenul de prezentare a punctului de vedere este de 3 zile lucrătoare de la data încheierii inspecției fiscale, fiind valabil pentru toți contribuabilii, indiferent de mărimea acestora.