Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, considerat cea mai importantă investiție rutieră realizată în România în ultimele decenii, se confruntă cu probleme care ridică semne de întrebare privind comportarea în exploatare. La mai puțin de trei ani de la inaugurare, autoritățile au fost nevoite să impună restricții de circulație din cauza unor tasări apărute la nivelul carosabilului. Inaugurarea din 6 iulie 2023 a fost făcută înainte ca lucrările să fie 100% terminate. Conexiunile cu drumurile naționale și județene sunt, de asemenea, în lucru. Recepția lucrărilor a avut loc abia în iunie 2025.
Podul peste Dunăre de la Brăila a costat aproximativ 700 de milioane de euro, cu mai mult de o treime față de valoarea estimată la semnarea contractului de finanțare UE, în 2019, de 520 milioane de euro. Din întreaga sumă, aproape 340 de milioane de euro sunt bani europeni.
Începând cu februarie 2026, pe sectorul de drum situat între kilometrii 4+440 și 4+640, pe ambele sensuri, a fost instituită o limită de viteză de 40 km/h. Măsura vine ca urmare a degradării stratului de asfalt, cauzată de tasări ale terasamentului, fenomen asociat în mod direct condițiilor geotehnice din zonă.
Specialiștii explică faptul că proximitatea Dunării influențează comportamentul terenului de fundare. Fluviul contribuie la alimentarea acviferelor, ceea ce poate genera acumulări de apă în structura terasamentelor și, implicit, instabilități locale. Aceste condiții impun soluții tehnice complexe pentru drenaj și stabilizare, menite să prevină efectele negative asupra infrastructurii rutiere.
În ciuda acestor dificultăți, o expertiză realizată în urma apariției deficiențelor arată că proiectarea lucrării a fost realizată corespunzător. Potrivit concluziilor, soluțiile tehnice adoptate pentru îmbunătățirea terenului de fundare și execuția terasamentelor respectă legislația în vigoare, standardele și normele din domeniu.
De asemenea, în timpul execuției au fost aplicate toate mecanismele de control al calității prevăzute contractual și legal. Acestea au inclus testarea materialelor în laborator, monitorizarea permanentă a lucrărilor de către consultantul de supervizare și emiterea de rapoarte de neconformitate ori de câte ori au fost identificate abateri. În fiecare caz, antreprenorul a fost obligat să implementeze măsuri corective.
Cu toate acestea, fenomenul tasărilor nu este unul recent, el manifestându-se încă din perioada de execuție. Echipa de supervizare a semnalat în repetate rânduri problemele prin rapoarte de neconformitate, iar antreprenorul a intervenit succesiv pentru remediere. Totuși, aceste intervenții nu au reușit să elimine complet cauza instabilităților.
În noiembrie 2024, a fost realizată o expertiză geotehnică amplă, care a analizat atât studiul inițial de teren, cât și proiectul tehnic și măsurile aplicate pe parcursul lucrărilor. Concluzia a fost că toate etapele au respectat reglementările tehnice, însă specialiștii au subliniat necesitatea implementării unui sistem riguros de monitorizare pe termen lung.
În prezent, proiectul se află în perioada de garanție, iar responsabilitatea remedierii deficiențelor revine antreprenorului. Conform arenaconstruct.ro, reprezentanții Ministerului Transporturilor au transmis că sunt utilizate toate mecanismele contractuale pentru a asigura intervenții rapide și eficiente.
Antreprenorul analizează în acest moment soluțiile tehnice necesare pentru stabilizarea zonei afectate, promițând că lucrările de remediere vor fi realizate cu prioritate. Obiectivul este eliminarea restricțiilor de viteză în cel mai scurt timp posibil, în condiții de siguranță pentru trafic.
În paralel, conform celor publicate de arenaconstruct.ro, experții recomandă elaborarea unui proiect complex de urmărire în timp a comportării structurii, care să permită intervenții rapide în cazul reapariției unor probleme. Situația actuală scoate în evidență provocările majore ale construirii unor lucrări de infrastructură de amploare în zone cu condiții geotehnice dificile, chiar și atunci când toate normele tehnice sunt respectate.