Parlamentarii Partidului Național Liberal au inițiat modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel încât personalului medical să îi fie recunoscute ca vechime în muncă gărzile efectuate. Demersul vine să aducă echitate pentru medici și asistenții medicali care plătesc contribuții la asigurările sociale, dar gărzile nu constituie vechime în muncă și nu se iau în considerare la stabilirea stagiului de cotizare în sistemul public de pensii.
Antoneta Ioniță, deputat PNL de Brăila și initiator al legii, spune că formarea unui medic durează 10-13 ani de studii universitare și post-universitare și că abia la 28-32 de ani o persoană poate deveni medic specialist în România.
”Trebuie ca gărzile să fie recunoscute ca vechime în muncă, indiferent dacă sunt efectuate la norma de bază sau la normele prin cumul, pentru că este un timp de lucru care trebuie luat în calcul. În medie, un medic efectuează patru gărzi pe lună și acumulează, de-a lungul activității sale, circa 2000 de gărzi. Aceasta înseamnă corespondentul a 4000 de zile lucrătoare, adică aproximativ a 15 ani de muncă în plus, care acum nu se iau în calcul, ceea ce reprezintă o inechitate”, spune Antoneta Ioniță.
Propunerea legislativă ar permite ca, în funcție de numărul de ore de gardă lucrate și pentru care au fost achitate contribuțiile de asigurări sociale, personalul din sistemul medical să poată ieși la pensie, la cerere și fără penalizare, înainte de vârsta standard de pensionare prevăzută de legislația actuală, dar nu înainte de vârsta de 57 de ani, femeile, și 60 de ani, bărbații. De modificările propuse de liberali ar beneficia circa 10.000 de medici și peste 20.000 de asistente medicale care efectuează gărzi.
Deputatul Ioniță atrage atenția că, urmare a migrației masive în străinătate a medicilor și asistentelor, criza personalului a devenit o realitate de necontestat în sistem. În aceste condiții, au existat tot mai multe cazuri în care medici și asistente au decedat în timpul lucrului, din cauza stresului și a epuizării, pe fondul încărcării excesive cu ore de gardă.
”Sindromul «burnout» sau sindromul epuizării profesionale a devenit foarte des întâlnit în spitalele din România și este mai puțin legat de lucrul cu pacienții, ci mai degrabă de factorii din sistem: birocrație, legislație neclară, recunoaștere socială redusă, lipsuri materiale, munca în exces, care lasă prea puțin timp de relaxare sau pentru activități în familie. În timp, acesta duce la scăderea concentrării, crește riscul erorilor și reduce productivitatea. Propunerea noastră legislativă vine în sprijinul celor care lucrează în sistemul medical, urmărește atragerea în sistem a tinerilor medici și diminuarea exodului acestora în alte țări și, mai presus de toate, creșterea calității actului medical”, a precizat deputatul PNL.