Litoralul românesc s-a schimbat vizibil în ultimii ani. În multe zone, plajele au fost lărgite prin aducerea unor cantități foarte mari de nisip din larg. Schimbarea nu este însă doar una de peisaj. Odată cu modificarea formei plajelor s-au schimbat fundul mării și felul în care apa circulă în apropierea țărmului. Iar acest lucru ar trebui să fie cunoscut de fiecare turist care intră în apă.
Nici Marea Neagră nu mai este ce a fost! Așa cum o vedem de la mal ea pare neschimbată și, de multe ori, liniștită: valurile vin spre plajă și apoi se retrag fremătând. Ce frumos! În realitate, după ultimele intervenții asupra plajelor, în zona de mică adâncime de la țărm are loc o circulație mai complexă a apei mării. Apa împinsă spre mal de valuri trebuie să se întoarcă spre larg, iar forma schimbată a fundului marin poate concentra această apă pe anumite trasee. Așa apar curenții de retur, adevărate „râuri” de apă care se deplasează de la mal către larg.
Nisipul a schimbat felul în care se mișcă apa
Nisipul adus pentru lărgirea plajelor nu a rămas acolo unde a fost pus. Valurile l-au transportat, l-au depus și l-au mutat de colo-colo. În timp, s-au format bancuri de nisip, mici canale și zone cu adâncimi diferite. Acest relief submarin se modifică permanent. Iar marea reacționează la toate aceste modificări. Astfel, două zone din apă aflate la numai câteva zeci de metri una de alta și la egală distanță de mal se pot comporta foarte diferit. De aceea,noileplaje, mult mai late, înseamnă, din păcate, o mare mai nesigură.
Pericolul care nu se vede
Curenții de retur de care vorbeam mai sus sunt periculoși tocmai pentru că nu arată întotdeauna spectaculos. Nu este obligatoriu să avem valuri uriașe sau o mare foarte agitată. Uneori, zona în care se formează curentul poate părea chiar mai liniștită decât apa din jur. Pentru un turist, acesta este un paradox: vede o porțiune de apă aparent calmă și intră acolo, fără să știe că tocmai prin acel loc apa îl poate trage rapid spre larg.
Cercetările realizate deja pe litoralul românesc arată că apariția și intensitatea curenților de retur sunt influențate de noua configurație a fundului marin și de valuri. Ei, curenții, nu sunt structuri fixe, ci se pot modifica în timp și spațiu. Asta înseamnă că locul în care am făcut baie fără probleme în anii trecuți nu mai este la fel de sigur și astăzi.
De ce poate fi greu să te întorci la mal
Când un înotător este prins de un astfel de curent, prima reacție este, de obicei, să înoate cât mai tare spre plajă. Problema este că un curent puternic poate învinge efortul înotătorului și îl poate obosi foarte repede. Apoi omul intră în panică și continuă, cu ultimele forțe, să lupte împotriva apei. Situația devine astfel tot mai periculoasă. Recomandarea este să rămână calm, să nu încerce să înoate direct împotriva curentului ci să se deplaseze paralel cu țărmul, până când iese din zona în care apa îl trage spre larg. Abia apoi poate înota înapoi spre plajă.
Ce trebuie să înțeleagă turistul
Nu este nevoie să devenim specialiști în oceanografie pentru a merge în siguranță la mare. Trebuie doar să înțelegem că litoralul nu mai este un sistem static. Plajele au fost modificate. Nisipul nou depus este transportat de valuri și curenți. Fundul mării se remodelează permanent. Odată cu el se modifică și circulația apei în apropierea țărmului. De aceea trebuie să respectăm regula de a nu intra în apă atunci când scăldatul este interzis (când steagul este roșu). Pe un litoral care s-a schimbat atât de mult, prudența este mai importantă decât impresia că „știm locul” pentru că am mai făcut baie acolo altă dată.
Analiza de mai sus se bazează pe experiența mea de peste 45 de ani de mers la mare și pe unele cunoștințe tehnice în domeniu. Am fost recent la mare și am observat această schimbare. Marea Neagră de azi nu se mai comportă ca marea pe care o știam. Pare supărată că i s-a răscolit fundul, i s-a mutat nisipul și i s-a modificat țărmul.
Articol de Dan ROTARU