Setări GDPR
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice. Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
Administrează opțiunile Administrează serviciile Administrează vânzătorii {vendor_count} Citește mai multe despre aceste scopuri
Vezi preferințele
Politica cookies Politică de confidențialitate {title}
  • Contact
sâmbătă, 28, iunie 2025
No Result
View All Result
ProBraila
28 °c
Ro
slide 1 to 2 of 2
29 ° S
29 ° D
  • Actualitate
  • Politica
  • Administratie
  • Sport
  • Cultura
  • Economie
  • Interviuri
  • Social
  • Actualitate
  • Politica
  • Administratie
  • Sport
  • Cultura
  • Economie
  • Interviuri
  • Social
No Result
View All Result
ProBraila
Home Cultura

Munci si zile in Baragan

09/05/2014
in Cultura
Timp de citire:3 mins read
A A
0
Munci si zile in Baragan
0
Distribuiri
3
Vizualizări
Share on FacebookShare on TwitterShare on Whatsapp

spi

”La 18 iunie 1951, în noaptea de Rusalii, peste 44.000 de oameni au fost deportați în Bărăgan, unde au fost lăsați sub cerul liber, obligați să ia viața de la capăt. Felul cum, cei mai mulți, au reușit să supraviețuiască acestui lagăr îngrozitor este descris în jurnalul Elenei Spijavca” – Romulus Rusan, pe coperta a IV-a a cărții ”Munci și zile în Bărăgan”.

ArticoleSimilare

Ediția I a Simpozionului Internațional „Confluențe culturale la Dunărea de Jos – istorie, tradiție, comunitate” dedicat Zilei Dunării

Recitaluri la Festivalul Internaţional de folclor ”Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”

Siguranța pe două roți: Polițiști și motocicliști, împreună pentru prevenție

Incursiune jurnalieră într-un veritabil exil existențial, cartea ”Munci și zile în Bărăgan” reprezintă un jurnal al foamei și al disperării simple suportate cu demnitate. Totodată, poate fi considerat și ”foaia de socoteli” a unui om aflat într-o luptă pe viață și pe moarte pentru supraviețuire în istoria unui regim anihilator.

Chiar dacă nu a reprezentat inițial altceva decât un caiet de însemnări zilnice și un mod neconștientizat în totalitate de a lupta cu mizeria și frica, acest jurnal ajunge să constituie, după o jumătate de secol de la scrierea lui, una dintre mărturiile sfâșietoare despre ceea ce a însemnat îngrozitoarea noapte a deportărilor în Bărăgan, cunoscută și sub denumirea de ”Rusaliile negre”.

Deportările în Bărăgan reprezintă pentru unii doar un detaliu istoric printre alte mii de detalii istorice. Ce se află în spatele acestui detaliu? Noaptea de 18 iunie 1951, când peste 44.000 de oameni au fost ridicați din casele lor din Banat și Mehedinți și trimiși în necunoscut. Înfierați ca fiind ”dușmani de clasă” ai regimului comunist, aceștia au fost urcați în vagoane de marfă și, după două săptămâni de rătăcit în incertitudine și disperare, au fost abandonați în voia soartei, în plin câmp, în diferite zone ale câmpiei Bărăganului. În noua ”Siberie” românească, cu toții au trebuit să ia viața de la zero. Pentru autoritățile comuniste, dornice să reproducă ceva măcar la scară mică din experimentul sovietic, Bărăganul, spre surprinderea lor, s-a dovedit a fi de-a dreptul nesatisfăcător ca mod rapid de extincție. „O zi extrem de grea. Eu cel puțin nu mai puteam merge, căci în special mă dureau picioarele, Liusic la fel. Mereu așteptăm bani, pachete și scrisori care nicidecum nu vin, suntem aproape disperați. De azi se face muncă voluntară – obligatorie… Azi am făcut 106 chirpici”, scria pe data de 4 septembrie Elena Spijavca, la trei luni de la data sosirii în Bărăgan. Sau altă însemnare a ei, din data de 10 noiembrie: ”Însurățeii Noi. N-aș dori nici dușmanilor mei – pe care nu știu să-i am – viața pe care o ducem noi! N-avem sobă nicicum în casă, adică nici plită, scaune de asemenea n-avem, coșul este căzut din cauza ploilor cu vânt !”

Și totuși, dincolo de amărăciune și revoltă, Elena Spijavca și-a asumat viața așa cum a venit, cu evenimentele ei mici, alături de familia pe care a iubit-o.

Un aspect de destin nenorocit al familiei Spijavca l-a reprezentat și faptul că erau de origine basarabeană. Să explicăm: nu cu mult timp înaintea deportării în Bărăgan, familia Spijavca mai experimentase încă o dată pribegia și ”vina de a fi basarabean”, după cum explică Romulus Rusan în prefața cărții, fiind nevoită să fugă din Basarabia în România de expansiunea sângeroasă a regimului stalinist. Cu alte cuvinte, tentativa de a se stabili în Banat s-a soldat cu o strămutare forțată. Mai mult, nici după ce anii de domiciliu obligatoriu s-au încheiat, familia Spijavca nu a avut unde să se întoarcă, rămânând până la sfârșitul vieții apatridă. De altfel, ironia a făcut ca Elena Spijavca să se stingă din viață la 12 octombrie 1990 la Hamburg, unde, din nou, emigrase.

Începutul colapsului blocului sovietic nu a făcut altceva decât să marcheze traiectoria unui destin asumat până la capăt, nu atât ca o fatalitate, ci mai degrabă ca o experiență onestă și necesară în acord cu Dumnezeu.

Etichete: braila stiricultura brailaelena spijavcamunci si zile in baraganpro brailastiri braila
ShareTweetSend
No Result
View All Result

Articole recente

  • Ediția I a Simpozionului Internațional „Confluențe culturale la Dunărea de Jos – istorie, tradiție, comunitate” dedicat Zilei Dunării 28/06/2025
  • Recitaluri la Festivalul Internaţional de folclor ”Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” 28/06/2025
  • Guvernul a prelungit cu trei luni plafonarea adaosului comercial la o serie de alimente de bază 28/06/2025
  • Accident rutier cu trei persoane rănite, o mașină și poarta capelei incendiate, în localitatea Drăgănești, județul Galați 27/06/2025
  • Siguranța pe două roți: Polițiști și motocicliști, împreună pentru prevenție 27/06/2025
  • Se circulă pe drumurile de legătură cu Podul suspendat de la Brăila 27/06/2025
  • Termeni si conditii
  • Politică de confidențialitate
  • Politica cookies
  • Setări GDPR
  • Contact
Telefon: +40 788 760 194

© Probr.ro 2022. Created by IMCreative.ro.

No Result
View All Result
  • Actualitate
  • Politica
  • Administratie
  • Sport
  • Cultura
  • Economie
  • Interviuri
  • Social

© Probr.ro 2022. Created by IMCreative.ro.

Go to mobile version