Guvernul a aprobat în ședința de astăzi un proiect de lege de modificare și completare a unor acte normative din domeniul penal, destinat transpunerii unor prevederi din două directive ale Uniunii Europene. Proiectul elaborat de Ministerul Justiției va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului.
Proiectul de lege are în vedere exclusiv transpunerea unor prevederi din două directive ale Uniunii Europene: Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană, precum și Directiva 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.
Intervențiile legislative cuprinse în proiect au în vedere instituția confiscării extinse, contestarea măsurii de siguranță a confiscării speciale ori a confiscării extinse, reglementarea compunerii completului care va judeca contestațiile prevăzute de art. 2501 alin.(1) și respectiv art. 4252 din Codul de Procedură Penală împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia și, respectiv, împotriva hotărârii prin care instanța de apel dispune măsura de siguranță a confiscării speciale ori a confiscării extinse direct în apel. De asemenea, se reglementează, în mod expres, obligația de a informa persoana condamnată definitiv în lipsă, odată cu înmânarea mandatului de executare a pedepsei, cu privire la dreptul de a solicita redeschiderea procesului penal. De asemenea, proiectul introduce prevederi referitoare la funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.
În privinţa instituţiei confiscării extinse, proiectul transpune unele prevederi ale Directivei 2014/42/UE. Astfel, confiscarea extinsă poate fi aplicată atunci când pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de patru ani sau mai mare.
O altă condiţionalitate este ca fapta la care a fost condamnată persoana să fie susceptibilă să îi procure un folos material şi dacă instanța își formează convingerea că bunurile respective provin din activități infracționale. În acest caz, convingerea instanței se poate baza inclusiv pe disproporția dintre veniturile licite și averea persoanei. În proiectul textului de lege, confiscarea extinsă se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înainte și, dacă este cazul, după momentul săvârșirii infracțiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanței.
Totodată, sunt incluse și prevederi referitoare la Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI). În acest sens, se stabilește responsabilitatea ANABI de a transmite judecătorului delegat cu executarea despre orice împiedicare ori întârziere survenită în cursul executării unei confiscări speciale sau confiscări extinse, pe baza informațiilor periodice primite de la Agenția Națională de Administrare Fiscală și de la alte autorități competente cu punerea în executare a acestor măsuri de siguranță.