Asociația MaiMultVerde și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au organizat marți cea de-a treia ediție a Congresului Dunărenilor, un eveniment dedicat comunităților riverane fluviului, care s-a axat pe schimbul de idei și soluții pentru gestionarea deșeurilor și reducerea poluării cu plastic a apelor și dezvoltarea sustenabilă a comunităților aflate de-a lungul Dunării.
Întâlnirea a reunit la sediul Ministerului Mediului 60 de reprezentanți ai primăriilor din localitățile riverane fluviului și ai autorităților publice centrale, experți din domeniul protecției mediului, din sectorul privat și organizații neguvernamentale. Prezent la eveniment, Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a subliniat nevoia de a ajunge în profunzimea comunităților dunărene și de a înțelege mai bine care sunt nevoile reale ale acestor oameni:
„Sunt convins că această calitate de a fi localitate riverană Dunării generează și provocări, la fel cum generează și oportunități. Am survolat de curând toată Dunărea și, din păcate, am observat nu doar frumusețea acesteia, dar am văzut sute de depozite ilegale de deșeuri – aproape în fiecare comunitate, așa cum se întâmpla și acum 100 de ani, localnicii obișnuiesc să își arunce gunoaiele la marginea localității. Diferența este că atunci când le cari „la pârâu” este o chestiune de timp până când vine o viitură, le mută în comunitatea din aval și tot așa, până când ajung în Dunăre. Avem în vedere să finanțăm în acest an un program care să facă apele României mai curate, de care ne dorim să beneficieze și comunitățile dunărene. Sper, prin acest eveniment, să înțelegem mai bine care sunt problemele din aceste zone și să reușim să rezolvăm din ele prin intermediul acestor finanțări.”
La eveniment a fost prezentat un studiu de caz privind colectarea deșeurilor reciclabile în județele aflate de-a lungul Dunării, realizat de Asociația MaiMultVerde în parteneriat cu Ecoteca. Potrivit documentului, Constanța și Galați se remarcă prin performanțe economice și educaționale notabile, confirmând rolul lor de centre regionale puternice. De cealaltă parte, Giurgiu este cel mai vulnerabil județ, necesitând intervenții strategice pentru a-și redresa scorurile slabe la capitolele mediu, educație și populație.
Caraș-Severin și Mehedinți demonstrează potențial ridicat în protejarea resurselor naturale, ceea ce sugerează că în aceste zone există potențial pentru dezvoltarea unor politici eficiente de mediu. Totodată, județele Ialomița și Brăila, vulnerabile economic, au nevoie de sprijin pentru a evita stagnarea sau declinul. Această diversitate rezultată în urma studiului de caz subliniază necesitatea unor politici adaptate specificului fiecărui județ în parte pentru o dezvoltare durabilă de ansamblu a regiunii dunărene.
În anul 2024, au fost colectate prin intermediul Sistemului Garanție-Returnare (SGR) peste 3,3 miliarde de ambalaje, ceea ce reprezintă 54% dintre cele 6,1 miliarde de ambalaje puse pe piață. PET-urile și sticlele aproape au dispărut din pubelele de colectare a deșeurilor și s-a observat o reducere considerabilă a deșeurilor de ambalaje abandonate în natură, dar a apărut fenomenul de vandalizare a pubelelor din spațiul public. Continuarea optimizării acestui sistem este esențială pentru a maximiza impactul pozitiv și beneficiile pentru mediu și comunitate.
„De la implementarea Sistemului Garanție-Returnare observăm din ce în ce mai puține PET-uri abandonate în natură și apreciem că procentul de colectare și reciclare este în creștere. În același timp, ne confruntăm cu mari provocări legate de celelalte tipuri de deșeuri – plasticul și alte ambalaje, ce nu intră sub incidența SGR, deșeuri din construcții etc. În 2024 am efectuat, în cadrul Rețelei Comunitare Cu Apele Curate, o cartare a malurilor râurilor și am identificat peste 60 de depozite ilegale de deșeuri pe Dunăre și pe afluenții săi” a declarat Marta Popescu, coordonatorul programului Cu Apele Curate.
Posibilele soluții pentru dispariția acestor depozite ilegale de deșeuri includ finanțarea UAT-urilor rurale pentru susținerea serviciilor de salubritate în zonele nerezidențiale, sprijinirea comunităților vulnerabile, desfășurarea de campanii de informare privind gestionarea deșeurilor, iar toate aceste activități depind de o bună colaborare între autoritățile locale și cele centrale.
Via Danubiana – soluție pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților dunărene
În cadrul Congresului au fost abordate, de asemenea, și oportunitățile de dezvoltare economică și ecoturistică a localităților riverane Dunării: amenajarea Via Danubiana, primul traseu de ecoturism de-a lungul Dunării, promovat de Asociația MaiMultVerde ca soluție pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților dunărene.
„La scară macro, Dunărea este văzută ca frontieră de stat, cale navigabilă, resursă piscicolă, sursă de energie, lichid de răcire sau canal de deversare. De pe Via Danubiana propunem o privire de aproape. Pentru că Dunărea, cu oamenii și cu tot ecosistemul ei natural și cultural, este spectaculoasă pe fiecare din cei peste o mie de kilometri pe care ni-i oferă, nu doar în defileu sau în deltă. Via Danubiana este în același timp un companion de drum pentru cei dornici să descopere locuri noi și o invitație de bun venit din partea localnicilor bucuroși de oaspeți.” spune Teodor Mitrana, președintele Asociației MaiMultVerde.
Pentru ca turismul să se dezvolte în zonele riverane fluviului, în special în partea de sud, unde infrastructura de vizitare este aproape inexistentă, sunt necesare o serie de investiții, care să vină în sprijinul comunităților locale, dar și al turiștilor. În acest context, la eveniment au fost prezentate câteva mecanisme de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), precum și prin Administrația Fondului pentru Mediu, care vin în sprijinul primăriilor pentru realizarea de programe care vizează protecția mediului.
