Institutul pentru Politici Publice (IPP) organizeaza luni, 17 iunie, o masa rotunda privind regionalizarea, la care sunt invitati sa participe sefi ai administratiilor locale si centrale, care sa estimeze impactul acestui proces asupra calitatii si accesibilitatii serviciilor publice de interes local. Braila si-a anuntat deja participarea.
Invitatii vor fi provocati sa identifice obstacolele in cazul descentralizarii totale a serviciilor oferite astazi partial deconcentrat (sanatate, educatie, servicii sociale, cultura) catre primarii, concomitent cu preluarea serviciilor prestate acum local (salubritate, utilitati publice, drumuri) la nivel regional partajat cu cel judetean, aspect ignorat cu desavarsire din consultarile publice sustinute in tara de MDRAP.
Un numar de 29 de lideri politici locali – primari/viceprimari ai municipiilor de resedinta de judet si presedinti/vicepresedinti din judetele Arad, Arges, Botosani, Brasov, Braila, Buzau, Calarasi, Covasna, Deva, Giurgiu, Hunedoara, Ialomita, Ilfov, Mures, Neamt, Prahova, Tulcea, Vrancea, Municipiul Bucuresti -, precum si conducerea Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania, a Asociatiei Municipiilor din Romania, a Asociatiei Oraselor si a celei reprezentand comunele din Romania au confirmat deja prezenta la eveniment, precizeaza IPP.
Conform organizatiei, discutiile se vor axa pe analizele cantitative nationale realizate recent cu privire la costurile medii ale serviciilor furnizate in prezent de autoritatile locale si la capacitatea financiara reala a autoritatilor locale care le permite sau nu independenta fata de transferurile din bugetul de stat.
[quote style=”1″] IPP a criticat preocuparea politicienilor de a dezbate aproape exclusiv asupra denumirii regiunilor, viitoarelor capitale, formei de alegere a conducatorului regiunii si cauta sa determine decidentii locali si centrali sa explice modul in care regionalizarea va afecta sau nu calitatea serviciilor accesate de populatie, potrivit IPP. [/quote]
Conform datelor furnizate de IPP, fiecare viitoare regiune a Romaniei se asteapta la investitii in serviciile publice locale de cel putin 1,5 miliarde de euro. Putin peste jumatate din populatia Romaniei (aproximativ 11 milioane de locuitori) are astazi acces la reteaua de alimentare cu apa si mai putin (doar 45%) la canalizare, aproape de finalul actualului exercitiu financiar al UE din care deja s-au contractat aproximativ 2,8 miliarde euro pentru infrastructura de apa-canal (in principal prin POS Mediu, pe langa programele specifice ale ministerelor de sprijinire a investitiilor locale), conform IPP.
Investitii comparabile ca volum financiar se asteapta si pentru restul de peste opt milioane de romani, preponderent din mediul rural, in perspectiva urmatorului exercitiu financiar al UE 2014-2020, aceasta fiind, in opinia Institutului pentru Politici Publice, miza reala a procesului de regionalizare care se pregateste in acest an in Romania.
In medie, 250 de milioane de euro a accesat un judet in actualul exercitiu financiar european daca a implementat proiecte de finantare pentru toate serviciile publice eligibile (apa-canalizare, managementul deseurilor, termoficare, drumuri), adica peste zece miliarde de euro in toata tara (jumatate din toata suma alocata Romaniei in actualul exercitiu financiar, 2007-2013). Din diferite motive, centrale si locale, nu s-au implementat proiecte peste tot in tara, dar banii care se estimeaza a se accesa intr-o regiune pentru finantarea serviciilor locale importante se ridica la aproximativ 1,5 miliarde euro.
[quote style=”1″] In raport cu aceste sume importante, consideram ca este dreptul oricarui cetatean sa fie informat in aceasta perioada, inainte sa i se ceara se participe la alegerile pentru structurile regionale (cum de altfel Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice ne si spune ca se va intampla in Decembrie 2013) despre cate si care dintre aceste servicii vor ramane subordonate primariilor, respectiv care vor fi preluate in coordonare/subordonare de noile structuri regionale, cate din cele recent subordonate consiliilor judetene vor forta pastrarea judetelor intre viitoarele paliere administrative, sustine IPP. [/quote]