Rascoala din 1784, numit? si „Rascoala lui Horea, Clo?ca si Crisan”, a fost o importanta revolta a taranimii iobage din Transilvania impotriva constrangerilor feudale la care era supusa.
La rascoala au participat iobagi romani, maghiari, sasi de pe domeniile nobililor si ale statului, mineri din Muntii Apuseni si ocnele din Maramure?s, mestesugari, preoti…
Rascoala a pus in discutie statutul romanilor, de ”tolera?i” in Transilvania imperiala, ceea ce i-a conferit si un caracter na?ional.
A izbucnit la 1 noiembrie 1784, in satul Curechiu, Hunedoara si s-a încheiat in decembrie 1784 când Horea si Closca au fost capturati de autoritatile austroungare.
La 27 decembrie 1784 Horea si Closca, conducatorii rascoalei taranesti din Transilvania, sunt prinsi in padurea Scoruset din Muntii Gilaului si sunt du?i si inchisi la Alba Iulia, Transilvania. Crisan, al treilea conducator al rascoalei, este prins la 30 ianuarie si intemnitat, de asemenea, la Alba Iulia.
Pentru a-l prinde pe Horea, nobilii au pus pe capul lui un premiu de 300 de galbeni. Pasurile de trecere in Tara Romaneasca si Moldova erau riguros supravegheate, ca nu cumva capii revolutiei s? fuga acolo. Guvernul din Viena a intervenit si la Constantinopol, pentru ca turcii sa nu dea azil rasculatilor transilvani.
Prin tradare, la 27 decembrie 1784, de c?tre padurarul Anton Melzer din Abrud, Horea si Closca au fost prinsi in padurea Scorusetului din Mun?ii Gilaului.
In 30 ianuarie 1785 a cazut prizonier si Crisan, vandut de noua tarani greco-catolici din Carpenis, capeteniile lor fiind preotii greco-catolici din acel sat, tata si fiu (Popa Mois? ?i Popa Mois? cel Tân?r). Arestatii au fost depusi la Alba Iulia.
S-a constituit o comisie de ancheta, condusa de baronul Anton Iankovic, care a cercetat desfasurarea rascoalei si pe cei trei conducatori ai acesteia.
Crisan s-a spanzurat in inchisoare, iar Horea si Closca au fost supusi celei mai grele pedepse prevazuta de Constitutio Criminalis Theresiana, prin frangerea cu roata.
In ziua de 28 februarie, orele 9:00, a inceput procesiunea executiei. Horea si Closca au fost transportati in doua care separate, avand alaturi pana in momentul executiei pe preotul Ratiu din Maierii Balgradului. Procesiunea era încadrata de un escadron de cavalerie de Toscana si aproximativ de 300 de pedestrasi si husari. Pe Dealul Furcilor (astazi Dealul lui Horea), in jurul podiumului amenajat, au fost adusi cu forta intre 2.500-3.000 de iobagi romani, cate trei tineri si trei batrani, din peste 400 de sate din cele patru comitate apropiate, unde s-au desfa?urat principalele evenimente ale rascoalei.
Executia prin atragere pe roat? s-a desfasurat dupa un ritual dinainte stabilit. Mai întai a fost executat Closca care a primit 20 de lovituri, in timp ce Horea asista in picioare. A urmat Horea, caruia i-au dat 4 lovituri prin care i-au zdrobit picioarele, apoi calaul, un tigan pe nume Grancea Rakoczi din Alba Iulia, i-a zdrobit pieptul si dupa alte 8-9 lovituri si-a dat sufletul.
Conform sentintei, organele interne au fost îngropate pe Dealul Furcilor, iar corpurile le-au fost taiate in 4 parti si puse in teapa in cele mai importante localitati din comitatele Alba si Hunedoara pentru intimidarea poporului. Corpul lui Cri?an a fost tratat în aceea?i manier?.
Urm?rile ?i ecourile r?scoalei
Conform ordinului imparatului, ca “toti romanii care vor fi neîndoios cunoscuti ca au comis maltratari, sa fie mutati cu vitele si ustensilele lor”, sute de moti au fost stramutati in Banat si Bucovina. Mo?ilor li se acorda libertatea pasunatului, scutirea de carausie, desfiintarea servitutii personale ?i a legarii de glie (august 1785), casatorii fara consimtamântul nobilului si dreptul la invatatura.
Rascoala s-a bucurat de un larg ecou in strainatate. Din Austria pana in Portugalia, din Germania pana in Italia s-au publicat brosuri, calendare, articole de presa, rapoarte diplomatice, gravuri privind liderii r?scoalei. Oameni de cultur? si filosofi au aparat si au explicat ac?iunea ??ranilor. Lui Horea i s-a atribuit, cu precadere de catre presa europeana, gandul de a reface Dacia, fiind chiar numit „Rex Daciae”.
Dorian Stoianovici