Infruntare la nivel inalt, Ismail Kadare – lansare de carte

𝐉𝐨𝐢, 𝟓 𝐦𝐚𝐢, 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟕.𝟎𝟎, Editura Humanitas Fiction vă așteaptă la 𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐭𝐞𝐜𝐚 𝐉𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐞𝐚𝐧𝐚̆ „𝐏𝐚𝐧𝐚𝐢𝐭 𝐈𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐢” 𝐁𝐫𝐚̆𝐢𝐥𝐚 la lansarea volumului 𝐈̂𝐧𝐟𝐫𝐮𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐥𝐚 𝐧𝐢𝐯𝐞𝐥 𝐢̂𝐧𝐚𝐥𝐭.𝐌𝐢𝐬𝐭𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐧𝐯𝐨𝐫𝐛𝐢𝐫𝐢𝐢 𝐭𝐞𝐥𝐞𝐟𝐨𝐧𝐢𝐜𝐞 𝐒𝐭𝐚𝐥𝐢𝐧-𝐏𝐚𝐬𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐤 de 𝐈𝐬𝐦𝐚𝐢𝐥 𝐊𝐚𝐝𝐚𝐫𝐞 recent apărut în traducerea lui Marius Dobrescu în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu. Participă: 𝐃𝐫𝐚𝐠𝐨𝐬̧ 𝐍𝐞𝐚𝐠𝐮, Directorul Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati“ Brăila, prof. dr. 𝐕𝐢𝐨𝐫𝐞𝐥 𝐂𝐨𝐦𝐚𝐧, scriitor, şi 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐮𝐬 𝐃𝐨𝐛𝐫𝐞𝐬𝐜𝐮, traducătorul cărţii.

În seara de 23 iunie 1934, în atmosfera sumbră a Moscovei aflate sub teroare, Boris Pasternak primește un telefon în apartamenul său de pe strada Volhonka. Crede, mai întâi, că este o farsă cam nesărată a unui confrate. Dar se înșală. La celălalt capăt al firului se află Kremlinul. Stalin cel temut ar dori să discute despre Osip Mandelștam. De răspunsul lui Pasternak pare să depindă soarta poetului aruncat în închisoare după ce a îndrăznit să-l ia în râs, în versurile sale, pe tiran. Patru ani mai târziu, Mandelștam murea într-un lagăr de tranzit din Gulag. Această conversație a început să-l obsedeze pe Kadare încă din anii tinereții, când era student la Moscova și a auzit pentru prima dată vorbindu-se despre ea.

Rezonând, prin prisma experienței personale de scriitor din lagărul comunist, cu marile figuri ale literaturii ruse ce defilează în această carte sub privirea amenințătoare a statului totalitar, Kadare disecă fiecare aspect, fiecare indiciu, fiecare semnal referitor la misterioasa convorbire telefonică Stalin–Pasternak din vara lui 1934, ca un anchetator care nu va găsi niciodată cheia enigmei.

Ismail Kadare s-a născut la Gjirokastra, în Albania, în 1936. A absolvit filologia la Tirana și și-a continuat studiile la Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova. A debutat la 18 ani cu un volum de poezie, Inspirații juvenile, căruia îi urmează în 1957 un al doilea, Visări. Trecerea la proză o face în 1963 cu romanul Generalul armatei moarte (Humanitas Fiction, 2020), care-i aduce notorietatea internațională. În anii următori publică romane și numeroase volume de po­vestiri, dobândind o reputație greu de egalat în lumea literară: Cetatea (1970), Mesagerii ploii (1970; Humanitas Fiction, 2010,2019), Cronică în piatră. Vremea nebuniei (1971; Humanitas Fiction, 2012), O capitală în noiembrie (1974), Amurgul zeilor stepei (1976; Humanitas Fiction, 2009), Iarna marii însingurări (1977), Aprilie spulberat (1978), Podul cu trei arce (1978; Humanitas Fiction, 2015), Firida Rușinii (1978; Humanitas Fiction, 2016), Palatul Viselor (1981; Humanitas Fiction, 2007,2019), roman interzis de regimul lui Enver Hodja, Concert la sfârșitul toamnei (1988).

În 1990 Kadare primește azil politic în Franța și până în 2001 locuiește la Paris, perioadă în care îi apar romanele: Piramida (1991), Umbra (1994; Humanitas Fiction, 2008, 2015), Spiritus (1996; Humanitas Fiction, 2012), Florile înghețate din martie (2000). În 2001 Kadare se întoarce în Albania. Continuă să scrie romane care se bucură de succes: Fiica lui Agamemnon (2003), Succesorul (2003), Vremea nebuniei (2005; Humanitas Fiction, 2012), Accidentul (2008; Humanitas Fiction, 2011), Cina blestemată (2009; Humanitas Fiction, 2013), Păpușa (2015; Humanitas Fiction, 2018). Firmanul orb (Humanitas Fiction, 2017) conține cinci dintre nuvelele sale istorice, iar Călărețul cu șoim (Humanitas Fiction, 2020) – patru nuvele investigând absurdul totalitar. Kadare este și autorul unor eseuri și scrieri memorialistice, cum ar fi Dimineți la Café Rostand (2014; Humanitas Fiction, 2021) și Înfruntare la nivel înalt: Misterul convorbirii telefonice Stalin–Pasternak (2018; Humanitas Fiction, 2022). A fost recompensat cu numeroase premii și distincții literare, printre care primul Man Booker International Prize (2005) și Jerusalem Prize (2015). În 2016, statul francez i-a conferit Legiunea de Onoare, în grad de Comandor. Opera sa, nominalizată frecvent la Premiul Nobel, este tradusă în peste 40 de țări.