Indexul de Trafic 2025, analiză realizată de Institutul pentru Orașe Vizionare, prezintă o radiografie a traficului din municipiile reședință de județ și identifică tiparele de mobilitate urbană. Indexul compară cât de mult încetinește circulația în zilele lucrătoare față de un regim liber, pentru cele 41 de municipii reședință și București. Conform analizei, orașele mici, precum Reșița, Giurgiu și Călărași au cel mai fluent trafic. La polul opus, Bucureștiul se menține un caz aparte, cu pierderi datorate aglomerației, echivalente a peste 12 zile de lucru anual pentru un șofer obișnuit – adică mai mult de jumătate din concediul de odihnă legal.
De asemenea, raportul arată că tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat. Orașele nu mai sunt blocate doar când oamenii intră și ies de la muncă, ci și în mijlocul zilei, când activitățile zilnice fragmentate produc congestii prelungite.
Datele au fost colectate în perioada martie–iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00 – atunci când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș. Pentru a avea un punct de referință „liber”, s-au folosit vitezele de circulație înregistrate duminica dimineața, între orele 07:00 și 08:00. Acesta este intervalul cu cel mai redus trafic la nivel național, ceea ce oferă un etalon comparabil și repetabil pentru toate orașele.
Traficul este unul dintre cei 51 de indicatori analizați de barometrul de performanță urbană CITY INDEX, care va fi lansat integral la finalul lunii octombrie 2025.
Cum arată România în mișcare
În mod nesurprinzător, orașele mici conduc clasamentul mobilității fluente. Reșița, Giurgiu și Călărași sunt primele trei orașe din clasamentul Indexului: un locuitor pierde aici din cauza congestiei traficului, doar 3–3,5 zile de lucru pe an, ceea ce confirmă că dimensiunea redusă a orașului oferă locuitorilor o mobilitate constantă și eficientă.
Analiza din 2025 indică și câteva salturi spectaculoase față de rezultatele Indexului de anul trecut. Oradea urcă 17 locuri față de 2024, în timp ce Alba Iulia și Bistrița câștigă câte opt poziții. Reșița, care își consolidează locul întâi, câștigă și ea șase locuri față de anul trecut.
CUM EXPLICĂ AUTORITĂȚILE SCHIMBĂRILE DE TRAFIC?
Saltul spectaculos al municipiului Oradea este confirmat și explicat de autoritățile locale: ”Fluidizarea traficului din Oradea este rezultatul unor investiții majore realizate în ultimii doi ani – de la deschiderea a opt pasaje subterane și lărgirea bulevardului Calea Aradului, darea în folosință parțială a sistemului de semaforizare inteligentă până la conectarea centurii la autostrada A3 în zona Biharia și extinderea ei în comunele din jurul orașului”, a declarat Sebastian Marchiș, directorul Direcției Tehnice din Primăria Oradea.
În contrast, orașele mari rămân sub o presiune constantă. Bucureștiul este în continuare excepția majoră a rețelei urbane românești, cu un ETTR (Excess Travel Time Ratio) de circa 45% și cu pierderi datorate aglomerației, echivalente a peste 12,7 zile de lucru anual. Timișoara și Iași trec și ele pragul de 9 zile pierdute pe an, ceea ce indică nevoia unor măsuri structurale.
Există însă și excepții pozitive la scară mare. Brăila și Galați, deși depășesc 150.000 de locuitori, reușesc să intre în zona verde a clasamentului, cu doar 3,6–4,3 zile pierdute pe an, din cauza aglomerației în trafic. Rezultatele lor arată că un ritm mediu bun al mobilității, combinat cu o diferență moderată de viteză între weekend și zilele lucrătoare, poate compensa dimensiunea populației.
La polul opus al dinamicii, câteva orașe, unele dintre ele de dimensiuni mici, marchează căderi abrupte față de 2024. Alexandria și Cluj-Napoca câte șapte poziții, în timp ce Brașov, Tulcea
pierd și ele cinci. Explicațiile țin de presiuni noi pe rețelele rutiere, șantiere prelungite sau un management mai puțin eficient al traficului.
Prânzul este noul vârf de trafic
„Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe orașe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 08:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 și 14:00. Explicația vine din munca flexibilă, programe decalate și o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre școli, piețe, spitale sau birouri locale, curieratul și livrările de mâncare, precum și transportul alternativ de tip Uber/Bolt, sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate și pentru intervalul 11:00–14:00, nu doar pentru orele tradiționale de rush hour, și pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare–ieșire din oraș.”, a declarat Florian Filat, Director Executiv Institutul pentru Orașe Vizionare și manager de proiect CITY INDEX.
Mihai Iacovici, Șef Birou Mobilitate Urbană, Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București: ”Aceste date evidențiază limitele modelului actual de trafic, bazat în principal pe gestionarea fluxului de mașini și subliniază necesitatea unei abordări integrate, fundamentate pe înțelegerea comportamentului comunității, cu scopul de a crea un ecosistem urban centrat pe oameni și pe nevoia lor de deplasare eficientă, sigură și sustenabilă. Această tranziție from traffic to mobility presupune cooperarea între toți actorii publici și privați implicați în furnizarea serviciilor de mobilitate, pentru dezvoltarea unei platforme colaborative cu accent pe soluțiile de last mile[1].”
Florian Filat:„ Pentru că atunci când vorbim de trafic, vorbim de calitatea vieții de fapt, am luat în calcul și ETTR (Excess Travel Time Ratio), un indicator mai sofisticat, care nu doar compară viteze, ci ne arată cât de „scump” este timpul pierdut efectiv. Impactul congestiei nu se măsoară doar în kilometri pe oră, ci și în zile de viață pierdute anual din cauza aglomerației din trafic. În cele din urmă, înseamnă mai puțin timp cu familia, mai puțină odihnă și mai puțină libertate personală. Două orașe cu aceeași congestie relativă pot avea un impact diferit în zile pierdute, în funcție de viteza medie de bază cu care se circulă în oraș.”
Metodologie
Indexul compară viteza de deplasare în zilele lucrătoare cu regimul liber de duminică dimineața (07:00–08:00), pentru a surprinde nivelul real al congestiei urbane. Datele au fost colectate în perioada martie – iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00, exact în intervalele când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș.
În fiecare municipiu/sector din Bucuresti au fost analizate opt trasee – patru pe artere principale și patru pe drumuri urbane diverse – acoperind în medie circa 90 de kilometri de rețea rutieră/oraș sau sector. În total, peste 600.000 de observații în timp real, preluate din Google Maps, surprind situația efectivă din teren, și nu o prognoză.
Clasamentul se bazează pe doi indicatori principali: diferența de viteză dintre duminică dimineața și zilele lucrătoare (Δ viteză, care reflectă congestia resimțită) și viteza medie în intervalul luni – vineri, care arată ritmul general al mobilității urbane. Pentru o mai bună înțelegere publică, aceste date au fost traduse în doi indicatori suplimentari: ETTR (Excess Travel Time Ratio) – procentul de timp pierdut în raport cu un trafic liber, și zile pierdute pe an – echivalentul, în zile de lucru de opt ore, al timpului irosit din cauza aglomerației, de un șofer tipic care parcurge zilnic 30 km, timp de 250 de zile lucrătoare anual.
Indexul de trafic este un instrument actualizat anual, cu scopul de a oferi o imagine clară, comparabilă și utilă pentru cei care iau decizii privind mobilitatea.
Despre CITY INDEX 2025
Indexul de Trafic face parte din CITY INDEX 2025, barometrul anual de performanță urbană realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. Acesta analizează 41 de municipii reședință de județ, pe baza a 51 de indicatori grupați în trei mari dimensiuni: Calitate, Prosperitate și Vibrație. Traficul este unul dintre indicatorii din componenta CALITATEA LOCULUI.
Analiza completă a celor 51 de indicatori va fi prezentată public la finalul lunii octombrie.
Prima ediție a CITY INDEX a fost lansată în 2024 și poate fi consultată aici.
[1] Serviciile și mijloacele de transport care acoperă ultimul segment al unei călătorii – adică distanța scurtă dintre un hub de transport (stație de metrou, gară, stație de autobuz, parcare de tip park&ride etc.) și destinația finală a călătorului (acasă, la birou, la un punct de interes).