Mănăstirea Voievodală Măxineni, monument de mare valoare istorică şi una dintre cele mai importante mănăstiri din Eparhia Dunării de Jos,şi-a sărbătorit ocrotitorul spiritual, pe Sfântul Ioan Botezătorul. Mănăstirea a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab al Ţării Româneşti în perioada 1636-1637, astăzi fiind unul dintre cele mai importante repere istorice din judeţul Brăila.
Manifestările prilejuite de Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul au debutat în ajunul sărbătorii prin oficierea slujbei de priveghere şi au continuat în ziua hramului cu săvârşirea Sfintei Liturghii de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, la altarul de vară amenajat în curtea mănăstirii, în prezenţa rugătoare a evlavioşilor credincioşi. La hramul mănăstirii brăilene au venit şi credincioşi de la parohiile din apropiere pentru a se ruga în această zi de sărbătoare, mulţi dintre aceştia având ia românească ca piesă vestimentară importantă. Între cei prezenţi s-au aflat şi copii din Movila Miresii şi Gemenele, îmbrăcaţi în frumosul port tradiţional românesc.
”Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul are o întreită însemnătate dacă ne gândim că ne aflăm în vatra istorică, mănăstirească a domnitorilor basarabi. În primul rând are o semnificaţie religioasă care porneşte de la darul pruncului primit în familia preotului în vârstă, Zaharia, de la Templul din Ierusalim, numele pruncului fiind anunţat chiar de Dumnezeu, pentru că orice prunc se naşte şi de la Dumnezeu şi de la părinţi, evident purtând un nume sfânt pentru o viaţă sfântă. A doua semnificaţie mare a sărbătorii de astăzi este una românească, în cel mai pur înţeles cu putinţă, într-o mănăstire care alternativ a slujit altarului şi patriei, unde Casa Domnului Hristos stă faţă în faţă cu casa domnitorilor basarabi ai Ţării Româneşti, până la domnitorul Unirii, Alexandru Ioan I. Ne gândim aici la darul voievozilor, deodată pentru apărarea ţării, dar şi pentru cultivarea tuturor darurilor din familia creştină, cunoscând că Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu ne-a lăsat într-o singură familie 11 prinţese şi prinţi.A treia semnificaţie este cea populară în înţelesul de comuniune în satele din preajma mănăstirii şi astăzi ne-am bucurat în chip deosebit de două grupuri de elevi, tineri şi tinere, îmbrăcaţi toţi în costume autentice româneşti pentru a cinsti viaţa, familia şi tradiţiile noastre, încoronaţi cu coroniţele de grâu bogat din Bărăgan, împurpurat în tricolor şi cu florile câmpiei. Cele mai frumoase flori ale câmpiei rămânând totuşi cele ale familiei creştine, ale Bisericii şi ale şcolii româneşti, elevii şi tinerii noştri de aici şi de pretutindeni, o coroniţă frumoasă a României frumoase peste care se aşează şi ia, frumuseţea şi demnitatea regală a ţărăncei române care a fost adoptată în vestimentaţie prin frumuseţe de reginele României”, a spus chiriarhul Dunării de Jos.
De asemenea, ierarhul locului a amintit credincioşilor şi de bucuria trăită în anul 2018, atunci când Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfinţit această biserică voievodală. De la Altarul de vară, slujitorii, copiii şi o parte din credincioşii prezenţi au intrat în biserica ridicată pe locul ruinelor vechii biserici, unde a fost săvârşită slujba Parastasului pentru ctitorii şi binefăcătorii acestui aşezământ monahal. După slujba din biserica voievodală, cele două grupuri de copii au interpretat câteva cântece religioase şi patriotice.Spre evlavia şi bucuria duhovnicească a credincioşilor care ajung în această zonă a ţării, în patrimoniul sacru al mănăstirii voievodale se află aşezate în două racle părticele din moaştele Sfinţilor: Ioan Botezătorul, Vasile cel Mare, Ioan Casian, Constantin Brâncoveanu şi Ioan Maximovici.
