In perioada iulie-august 2013, la Muzeul Brailei – Sectia de Stiinte ale Naturii va fi expusa foto-expozitia cu tema „Flora si vegetatia din campii”.
Potrivit sefului Sectiei Stiintele Naturii, dr. Nicolae Onea, expozitia se doreste a fi un mic indrumar floristic, care prezinta sub forma de planse color, cele mai cunoscute reprezentante ale regnului vegetal pe care le intalnim la campie, atat in flora spontana, cat si cultivate.
Pentru a supravietui in acest mediu destul de ostil cum este stepa, plantele numite xerofite, au cunoscut adaptari speciale, astfel incat ele au reusit sa se dezvolte si inmulteasca. In acest sens, partile subterane ale speciilor de stepa prezinta o dezvoltare profunda sau poseda metode de economisire a apei. De asemenea, multe vegetale au dezvoltat de-a lungul evolutiei lor, mijloace de aparare impotriva animalelor ierbivore, exteriorizate prin prezenta unor organe spinoase.
In regiunea de campie sunt reprezentate trei zone latitudinale de vegetatie: zona nemorala (a padurilor de foioase), zona de silvostepa si cea de stepa. Fiecare zona este reprezentata printr-una sau mai multe subzone. Astfel, din zona nemorala, apar pe teritoriul tarii noastre doua subzone: subzona padurilor de foioase mezofile (cu Quercus robur si Q. petraea) si cea a padurilor de foioase submezofile-termofile (cu Quercus cerris si Q. frainetto). Zona de silvostepa are o subzona nordica de stejari mezofili si o subzona sudica cu stejari subxerofili. Zona de stepa este reprezentata prin subzona de stepa cu graminee si dicotiledonate si subzona de stepa cu graminee, dintre care amintim: ciulinul (Carduus nutans), palamida (Cirsium arvense), holera (Xanthium spinosum), inul mare (Linum hirsutum), cosacii (Astragalus cicer), zavacusta (Astragalus excapus), bujorul de stepa (Paeonia tenuifolia), stanjeneii de stepa (Iris pumilla). Alaturi de acestea, cresc numeroase specii de graminee, ca: obsiga (Bromus inermis), negara (Stipa capillata), coliliile (Stipa pennata, Stipa lessingiana, Stipa pulcherima), timoftica (Phleum pratense), barboasa (Andropogon ischaemum), paiusul (Festuca pseudovina, Festuca vaginata, Festuca vallensiaca), firiceaua (Poa bulbosa), orzul soarecilor (Hordeum murinium).
Peisajul campiei este presarat din loc in loc cu tufarisuri, adesea spinoase, formate din arbusti si semiarbusti. Sunt specii ca: murul (Rubus sp.), migdalul pitic (Prunus tenella), lemnul bobului (Cytisus nigricans), osul iepurelui (Ononis spinosa), iasomia (Jasminum fruticans). Un arbust spinos, cu o plasticitate ecologica deosebita, intalnit in stepa, silvostepa si in toate padurile de foioase de la noi, urcand de la campie la munte, este paducelul (Crataegus monogyna).
Deasemenea, campia este strabatuta de ape, mai mici sau mai mari, care grupeaza in jurul lor o vegetatie specifica zonelor umede. Dintre aceste plante enumeram doar cateva: nufarul alb (Nuphar lutea), papura (Typha sp.), stuful (Phragmytes communis), salcia (Salix alba).
Exista si numeroase tinuturi sarate in cuprinsul campiei (in afara de regiunea litorala). Aceste regiuni sunt populate de o vegetatie marunta, pitita la pamant, cu adaptari speciale impotriva uscaciunii. Asa sunt plantele de saraturi, ce au aspectul unui imens covor rosiatic, adesea presarat cu pete argintii sau colorate. Plante ca branca (Salicornia herbacea), saricica (Salsola soda), Suaeda maritima sau pelinita (Artemisia salina) sunt nelipsite din aceste locuri sarate.
Arealul specific florei spontane din zona de campie este relativ restrans, suprafetele cele mai mari fiind ocupate de terenurile agricole. Stepa fiind o zona care prin definitie este lipsita de arbori, in conditiile schimbarilor climatice actuale este cea mai expusa fenomenului de desertificare, fenomen care se extinde, din pacate si pe regiuni intinse din zona de silvostepa. Cea mai ieftina si eficienta masura care ar impiedica degradarea acestor habitate ar fi infiintarea unor cordoane arboricole de protectie sau chiar a unor paduri.
Desi aparent banale, plantele din flora spontana poseda proprietati dintre cele mai interesante din punct de vedere terapeutic, unele dintre ele fiind singura sursa de a obtine materia prima atat de necesara industriei de medicamente. Insa, acesta nu este singurul domeniu in care plantele detin un rol important, ele fiind apreciate si din punct de vedere culinar sau aromatic, unele sunt folosite in agricultura ca plante furajere, altele sunt melifere sau tehnice, folosite in diferite ramuri ale industriei.
Pentru a cunoaste cat mai multe aspecte interesante cu privire la plantele de langa noi, cum ar fi arborii sau plantele de prin parcuri sau gradini, de pe ogoare, de la marginea drumurilor ori din paduri, sunteti invitati la sectia din Parcul Monument.