In anii 2010 si 2011, printr-o coincidenta, Biserica Romano-Catolica si Biserica Ortodoxa au serbat Sfintele Pasti in aceeasi zi. O astfel de coincidenta se va mai petrece la anul, cand Pastele catolic si Pastele ortodox va cadea in aceeasi zi, pe 20 aprilie. Altfel insa, diferenta dintre Pastele catolic si cel ortodox poate varia de la o saptamana la cinci saptamani.
Aceste diferente se datoreaza in primul rand, faptului ca cele doua Biserici lucreaza cu calendare diferite. Biserica Romano-Catolica foloseste, din secolul al XVI-lea, calendarul gregorian, iar Biserica Ortodoxa pe cel iulian. Daca statele ortodoxe au adoptat in via?a civila calendarul gregorian, in prima jum?tate a secolului XX (Rusia si Bulgaria in 1918, Romania si Serbia in 1919, Grecia in 1923), majoritatea Bisericilor Ortodoxe merg in continuare pe varianta iulian?, dar indreptata la Congresul de la Constantinopol din 1923. Numai cateva biserici (numite “stiliste”) mai folosesc si astazi calendarul iulian pur, neindreptat (Biserica Rusa, Biserica Sarba, Bisericile din Patriarhia Ierusalimului si Sfantul Munte).
Data praznuirii Pastelui este, spre deosebire de data Nasterii Domnului (25 decembrie) variabila, in functie de prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara. In calcul mai intra un element important, si anume data Pesah-ului. Anul acesta, Pesah-ul este intre 6-14 aprilie. Bisericile Ortodoxe pastreaza recomandarea primului Sinod Ecumenic de la Niceea, din 325, ca Sarbatoarea Invierii Domnului sa nu coincida cu Pesah-ul, ci sa fie consecutiva acestuia. Catolicii stabilesc prima luna plina de dupa echinoctiu folosind o serie de calcule si tabele ecleziastice, pe cand ortodocsii iau ca reper luna plina astronomica.
Au existat, in decursul istoriei bisericesti universale, mai multe tentative de a sincroniza data Sfintelor Pasti. Ultima – in 1997, in Siria, la Alep, unde a avut loc o mare adunare crestin?, organizata de Consiliul Mondial al Bisericilor.
Numele sarbatorii vine de la cuvantul „pesah” al vechilor iudei, care inseamna „trecere”. Mai intai, cuvantul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de catre Dumnezeu dintru nefiinta intru fiinta, iar apoi, trecerea poporului israelian, scapat de la moarte prin sangele mielului pascal, din robia egipteana la libertatea deplina.
Daca mielul pascal a prefigurat, inca de atunci, sacrificiul si jertfa de pe cruce a Mantuitorului Isus Cristos, sarbatoarea de Paste a continuat sa reprezinte, pentru fiecare crestin in parte, o trecere, atat de la moarte la viata cat si de la robia pacatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu, de la rau la bine. Modul sarbatoririi Pastelui a fost diferit de-a lungul timpului, desi, in esenta, s-a pastrat traditia initiala. Pentru crestinii primelor secole, Invierea Domnului era cel mai mare eveniment din istoria mantuirii, care sta la temelia Bisericii crestine. Noaptea de Paste era petrecuta in biserici, cu priveghi si rugaciuni. Tot atunci avea loc botezul catehumenilor (candida?ii la botez), iar momentul Invierii era intampinat cu cantari de bucurie, cu savarsirea Sfintei Jertfe si cu lumini multe, semn al bucuriei si luminarii duhovnicesti. Liturghia zilei de Paste se celebreaza, cu mare solemnitate, duminica. In locul actului penitential, se face stropirea cu apa binecuvantata in noaptea precedenta, pentru a aminti de botez. Lumanarea pascala este pusa lang? amvon sau langa altar, unde ramane acolo tot timpul pascal si este aprinsa la celebrarile liturghice importante de pana la duminica Rusaliilor.
Tot la catolici, in ziua de Pasti, copiii trebuie sa caute ouale de ciocolata ascunse de parinti cat mai bine. Friptura de miel si cozonacul constituie, ca si la ortodocsi, delicatese ale mesei festive. In judetul Braila sunt peste 1000 de catolici care vor serba Pastele in aceasta duminica.