Silviu Mares 20 noiembrie 2020

Deputatul PNL de Brăila Antoneta Ioniţă, medic de profesie şi membru în Comisia pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor susţine că Sănătatea a fost prioritatea zero pentru Guvernul Orban în această perioadă de dificultate extremă. Pentru prevenirea răspândirii virusului Sars-Cov2 şi tratarea pacienţilor afectaţi, Guvernul a asigurat toate resursele logistice, financiare şi umane necesare pentru susţinerea sistemului sanitar din România în combaterea răspândirii acestui nou tip de virus. 

Acest efort s-a realizat în condiţiile în care, la preluarea mandatului de către Guvernul Orban, sistemul public era cu totul nepregătit pentru orice tip de criză sanitară şi marcat de lipsuri majore: zero stocuri de materiale, echipamente şi medicamente pentru situaţii de urgenţă,  un deficit acut de personal medical la nivel naţional, lipsa logisticii necesare pentru testare şi tratare a pacienţilor și un sistem spitalicesc subfinanţat „, a declarat medicul Antoneta Ioniţă. 

Antoneta Ioniţă a mai precizat că, la sfârşitul anului 2019, când a fost instalat Guvernul Orban, rezerva Ministerului Sănătăţii, destinată asigurării intervenţiilor medicale în situaţii speciale cu impact asupra sănătăţii publice era zero.

La sfârşitul anului 2019, rezerva Ministerului Sănătăţii destinată asigurării intervenţiilor medicale în situaţii speciale cu impact asupra sănătăţii publice nu cuprindea medicamente, substanţe dezinfectante, echipamente de protecţie a personalului, camere de izolare cu presiune negativă, izolete cu presiune negativă pentru transport pe targă, dispozitive medicale şi alte  materiale specifice necesare combaterii efectelor unei epidemii. În această situaţie, noul Guvern, preocupat de asigurarea unui răspuns adecvat la ameninţarea infecţiei cu SARS CoV-2, a reacţionat ferm, având ca obiectiv reducerea, pe cât posibil, a consecinţelor acestei noi boli asupra populaţiei din România. Au fost realizate modificări legislative, au fost implementate măsuri organizatorice la nivelul sistemului de sănătate şi au fost refăcute stocurilor de medicamente şi materiale specifice pentru asigurarea capacităţii adecvate de intervenţie„, spune deputatul PNL.

Fonduri de 350 milioane de lei alocate spitalelor în lupta cu COVID-19 

Guvernul Orban a introdus ca acţiune prioritară monitorizarea, tratamentul şi îngrijirea pacienţilor infectaţi cu COVID-19, în acest sens fiind repartizate fonduri în valoare de 350 milioane de lei pentru spitalele din subordinea Administraţiilor Publice Locale, cât şi pentru cele din subordinea Ministerului Sănătăţii şi din alte reţele. La nivelul secţiilor de Terapie Intensivă există, în prezent, un număr de 3.065 de paturi, 2.252 ventilatoare mecanice şi 2.756 monitoare. La acestea se adaugă cinci unităţi de Terapie Intensivă mobile, două spitale modulare şi un modul ATI, cu un total suplimentar de 169 de paturi complet funcţionale. În perioada aprilie-octombrie 2020, creşterea capacităţii de ventilatoare la nivel naţional a fost de 73%. 

Stimulent financiar acordat personalului medical

Cadrele medicale din linia întâi, care au lucrat în mod direct cu pacienţii confirmaţi cu noul coronavirus, au primit, în perioada stării de urgenţă, un stimulent financiar de risc în valoare 2.500 lei. Stimulentul financiar a fost inclus în Ordonanţa de Urgenţă 43/2020, privind aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului, pe perioada stării de urgenţă.

Se aprobă acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 lei brut pe lună pentru medici, personalul medico-sanitar, personalul paramedical, inclusiv personalul auxiliar, implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor infectaţi cu COVID-19, pe perioada stării de urgenţă, din fondul de salarii al unităţii angajatoare, prin transferuri din bugetul Fondului Naţional Unic de Sănătate sau, dupa caz, de la bugetul de stat„, se arată în articolul 8 al ordonanţei care indică acordarea acestei sume personalului medical.

În total, pentru acordarea stimulentului de risc pentru lunile aprilie şi mai 2020 au fost acordate în total 162,6 milioane de lei, pentru 32.451 persoane în luna aprilie şi pentru 32.610 persoane în luna mai. 

Investiţii realizate în reţeaua sanitară în perioadă de criză

În anul 2020, Ministerului Sănătăţii i-au fost alocate de la bugetul de stat, pentru investiţii, 736,49 milioane de lei, sumă din care 571,3 milioane de lei (peste 77,5%) a mers către cheltuieli privind dotarea cu echipamente şi aparatură medicală. Din totalul de 571,3 milioane de lei, suma de 231,6 milioane de lei a fost repartizată unităţilor sanitare în perioada stării de urgenţă 15 martie-15 mai 2020, în principal pentru creşterea capacităţii de testare prin dotarea cu echipamente PCR-RT, precum şi pentru echipamente şi aparatură medicală necesare în combaterea şi tratarea epidemiei Covid-19.

Reforma rezidenţiatului

Pentru sesiunea 2019-2020, Ministerul Sănătăţii a pus în aplicare Legea 197/2019 cu un an mai devreme decât era prevăzut, astfel încât toţi candidaţii care au promovat examenul de rezidenţiat au putut să intre efectiv în rezidenţiat.

În acest context, au fost suplimentate locurile la rezidenţiat cu 2.448 locuri, din care 936 pentru domeniul medicină, 1.052 pentru domeniul medicină dentară şi 460 pentru farmacie. Au fost suplimentate locurile pentru mai multe specialităţi, în special cele deficitare, ca de exemplu pediatrie, medicină de urgenţă, ATI, medicină de familie, epidemiologie. De asemenea, au fost identificate noi posibilităţi de pregătire, iar OUG nr.74/2019 a creat şi cadrul legal care să permită formarea unui număr record de rezidenţi, în spitalele judeţene, unităţi medicale private şi unităţi medico-militare.

Pentru suplimentarea numărului de locuri au fost luate în calcul toate unităţile de învăţământ superior medical acreditate.

Personal medical angajat suplimentar

Creşterea numărului personalului medical a fost o măsură necesară pentru asigurarea de servicii de sănătate în zonele unde acestea sunt deficitare. Personalul angajat suplimentar are o contribuţie importantă la acoperirea necesarului de servicii medicale în condiţiile pandemiei. Prin HG nr. 254/2020 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, începând cu data de 01.04.2020, pe o perioadă de maximum 6 luni, s-a suplimentat cu 2.000 de posturi personalul prevăzut la DSP şi SAJ.

În cadrul Şedinţei de Guvern din data de 08.10.2020, s-a aprobat prelungirea perioadei de suplimentare cu 2.000 de posturi a personalului prevăzut la DSP şi SAJ şi a fost stabilit cadrul legal care a permis detaşarea medicilor rezidenţi pe perioada stării de urgenţă şi a celei de alertă în specialităţile care asigură suportul pentru combaterea SARS-COV 2 (ATI, medicină de urgentă, boli infecţioase, epidemiologie, igienă, pneumologie) crescând astfel capacitatea sistemului sanitar în principal în unităţi sanitare suport COVID şi direcţii de sănătate publică. 

Deputatul PNL dr. Antoneta Ioniţă precizează că, pe perioada mandatului său de parlamentar, a fost preocupată de problematica specifică a locuitorilor din judeţul Brăila şi a acordat o mare atenţie sistemului sanitar, pe care îl cunoaşte în calitate de medic, precum şi dificultăţilor întâmpinate de o serie de categorii profesionale. 

În mandatul 2016-2020, Antoneta Ioniţă a fost membru în Comisia pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, iar activitatea sa se poate rezuma în cifre astfel :* Luări de cuvânt – 76; *Declaraţii politice – 70; *Propuneri legislative – 133 (din care 36 legi promulgate);  *Întrebări şi interpelări –  58; *Moţiuni – 26.

Încă de la începutul activităţii mele parlamentare, am considerat că Educaţia şi Sănătatea sunt domenii prioritare, în care investiţiile nu mai suportă amânare. În intervenţiile mele din ultimele luni am militat pentru ca fondurile pe care Uniunea Europeană le alocă pentru limitarea efectelor crizei generate de COVID-19 să alimenteze sănătatea, educaţia, transporturile sau turismul, să se regăsească în proiecte de infrastructură, să ajungă în companiile mari şi mici din industriile inovative şi, mai ales, acolo unde se impun reforme structurale„, declară Antoneta Ioniţă.

 Antoneta Ioniţă a enumerat şi câteva dintre demersurile personale făcute în ceea ce priveşte pandemia COVID-19: 

”Am fost printre iniţiatorii legii care a propus ca toate categoriile de personal implicate în lupta cu pandemia COVID-19 să fie recompensate cu un stimulent de risc de 2.500 de lei: personalul medico-sanitar din spitale, medicii de familie, asistentele din cabinetele acestora, personalul paramedical implicat direct în tratarea pacienţilor infectaţi cu COVID-19;

Am donat o imprimantă 3D, cu ajutorul căreia s-au confecţionat viziere, pe care le-am donat colectivului Unităţii de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila;

Am făcut demersuri la Ministerul Sănătăţii pentru acreditarea rapidă a aparatului Real Time PCR din Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila;

Am depus un amendament pentru acordarea stimulentului de risc pentru personalul medical din cabinetele medicilor de familie;

Printr-o adresă către Ministerul Sănătăţii am solicitat acordarea sporului pentru personalul medical din Secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, care, în mod nejustificat, nu a beneficiat de acest spor;

Am depus un amendament la Legea carantinei, privind acordarea concediilor medicale;

Am făcut intervenţii la Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, pentru dezvoltarea telemedicinei şi creşterea numărului de consultaţii pentru asistenţei medicale primare, în toată această perioadă pandemică”.

Dr. Ioniţă mai aminteşte şi de preocupările sale pentru medicina de familie, persoane cu handicap şi organizarea de caravane medicale şi încheie asigurându-i pe toţi brăilenii care i-au dat votul în 2016: „Rămân acelaşi om vertical şi care are încredere în seriozitate şi în lucrul bine făcut”.

Comentarii