Recent, gigantul Google, operatorul celui mai utilizat motor de căutare din lume, a hotărât să elimine din rezultatele căutărilor un articol al unui jurnalist al BBC vechi de şapte ani referitor la fostul director general al Merrill Lynch Stan ONeal, hotărâre care a atras acuzaţii de cenzură din partea unor politicieni britanici şi oficiali ai Uniunii Europene. Până la această oră, Google a primit de la utilizatori 70.000 de solicitări privind ştergerea de informaţii sensibile, în doar o lună de la lansarea unui site creat special în acest scop, cele mai multe astfel de cereri fiind primite din Franţa.
Site-ul a fost înfiinţat, la pachet cu o comisie de experţi, pe 29 mai, pentru a respecta o decizie a Curţii Europene de Justiţie (CEJ) conform căreia utilizatorii pot cere Google şi altor motoare de căutare pe internet să şteargă din rezultatele căutărilor online unele link-uri către ştiri, decizii judecătoreşti şi alte documente care conţin informaţii inadecvate, irelevante şi care încalcă dreptul la viaţă privată. La o zi distanţă, pe 30 mai, Google a postat pe internet un formular care poate fi accesat de orice persoană din Europa care doreşte să solicite eliminarea anumitor rezultate ce apar pe acest motor de căutare, încă din prima zi compania primind 12.000 de cereri privind ştergerea de informaţii sensibile.
Potrivit informaţiilor făcute public de Google, ţările din care au venit cele mai multe astfel de cereri au fost Franţa (14.086), Germania (12.678), Marea Britanie (8.497), Spania (6.176) şi Italia (5.934), solicitările vizând un număr total de 267.550 de link-uri. Google a precizat, însă, că fiecare astfel de cerere va fi tratată în mod individual.
Franţa se situează pe primul loc şi la acest capitol, al link-urilor solicitate a fi şterse, cu 47.927, fiind urmată de Germania (47.014), Marea Britanie (34.597), Spania (21.564) şi Italia (23.321).
Compania Google a precizat că nu va şterge toate aceste linkuri, ci va analiza fiecare cerere în parte şi va decide în funcţie de relevanţa fiecăreia.
Decizia Curţii Europene de Justiţie a fost o surpriză pentru Google şi alte companii de profil aflate în atenţia Uniunii Europene pentru practicile în domeniul respectării vieţii private. UE vrea să extindă prerogativele autorităţilor de reglementare în domeniul protejării datelor, astfel încât acestea să poată aplica amenzi în cazul nerespectării prevederilor legale.
Unul dintre butoanele declanşatoare ale acestei decizii a Curţii Europene de Justiţie o reprezintă şi scandalul NSA, cu dezvăluirile legate de spionarea de către Statele Unite a unor cetăţeni ai UE, inclusiv a unor politicieni, între care cancelarul german Angela Merkel, situaţie care a dus la sporirea atenţiei acordate protejării vieţii private.
Într-un interviu acordat Financial Times, directorul general al Google, Larry Page, a avertizat însă că decizia CEJ ar putea încuraja regimurile politice represive să încerce să cenzureze internetul.