Federația „Solidaritatea Sanitară” din România solicită Ministerului Sănătății să facă toate demersurile necesare pentru deblocarea posturilor în unitățile sanitare publice în funcție de necesarul de personal și nu în funcție de bugetele aprobate ale spitalelor.
Deficitul acut de personal, care constituie una din suferințele majore ale spitalelor publice la ora actuală, afectează în mod grav atât calitatea serviciilor medicale cât și calitatea vieții profesionale a salariaților. Cu alte cuvinte, pacienții și angajații sunt victimele gestiunii eronate a resurselor umane din unitățile sanitare publice care a marcat sistemul sanitar în ultimii 6 ani.
În comunicatul de presă al Comitetului Director al Federației Solidaritatea Sanitară se arată că:
Apreciem demersul Ministerului Sănătății de a solicita spitalelor publice să transmită necesarul de personal, însă îl considerăm restrictiv, dată fiind condiția impusă „cu încadrarea în bugetul aprobat”. Considerăm că unitățile sanitare trebuie să indice necesarul de personal la valorile acestuia reale, nu raportat la încadrarea în buget. Stabilirea necesarului de personal cu încadrarea în bugetul aprobat constituie o abordare eronată, în condițiile în care tocmai reducerile bugetare au determinat actuala criză de personal din sistemul public de sănătate.
Solicităm, în același timp, ca la sfârșitul acestei luni, în momentul centralizării datelor, Ministerul Sănătății să facă publice datele referitoare la situația reală a necesarului de personal în unitățile sanitare publice.
Conform analizelor noastre, în ultimi 6 ani bugetul alocat a rămas același în condițiile în care și numărul de pacienți tratați a rămas la același nivel. Ceea ce înseamnă că valoarea nominală a finanțării spitalelor este identică, în timp ce valoarea reală a scăzut continuu. Cu alte cuvine, finanțarea spitalelor a scăzut în mod continuu în această perioadă, diminuând în mod constant posibilitatea de salarizare a resurselor umane, respectiv capacitatea unităților sanitare de acordare a serviciilor medicale.
În aceeași perioadă sistemul public de sănătate a pierdut cca. 30.000 de salariați, aceasta fiind cifra de la care trebuie să pornim analiza necesarului de personal. Conform datelor INS, în perioada 2007 – 2012 (ultimul an pentru care sunt publicate informații) sistemul public de sănătate a înregistrat următoarele pierderi, pe categorii de personal:
-
Medici – 780
-
Asistente medicale – 22940
-
Moașe – 1851
-
Personal sanitar auxiliar – 5077
Dacă ne raportăm la statele europene, situația deficitului de personal devine și mai evidentă.
În România numărul de medici la 1.000 de locuitori este de 2,4 în timp ce numărul de asistenți medicali și moașe la mia de locuitori este de 5,5. În Germania numărul de medici la 1.000 de locuitori este de 3,8 iar numărul de asistenți medicali și moașe la 1000 de locuitori este de 11,5. În Elveția numărul de medici la 1.000 de locuitori este de 3,9 și numărul de asistenți medicali și moașe la 1000 de locuitori este de 17,4.
Această reducere forțată de personal a fost dublată de reducerea resurselor financiare alocate cheltuielilor cu personalul (ultima reducere fiind accentuată și de limitarea cheltuielilor de personal la 70% din bugetul spitalelor). Analiza comparativă scoate în evidență faptul că deficitul de personal constituie o gravă problemă a sistemului sanitar, ce riscă să conducă la o excludere de facto din rândul sistemelor de sănătate europene.
În vederea eliminării efectelor dezastruoase atât asupra salariaților cât și a pacienților, Federația ”Solidaritatea Sanitară” solicită Ministerului Sănătății elaborarea unui program care, până cel târziu la finele anului 2014, să conducă la eliminarea definitivă în sistemul public de sănătate a fenomenului asigurării resurselor umane cu mult sub necesarul de personal și obligării angajaților la muncă forțată pentru asigurarea serviciilor.