Directorul de investiga?ii al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, Germina Naga? a tinut o tulburatoare prelegere, duminica, in cadrul Conferintelor TNB, despre deconspirarea fostei Securitati prin activitatea Consiliului CNSAS si despre lectiile pe care le ofera studiul dosarelor, lectii care, a aratat ea, ”ar trebui s? se regaseasca in manuale”, scrie Mediafax.
Interesant pentru noi, brailenii, este ca in timpul prelegerii, Nagat a oferit exemplul de dizidenta al unor elevi ai unui Liceu Industrial din Braila si al unui profesor de la Liceul Panait Istrati, cazuri despre care s-a vorbit in soapta, in oras, la vremea respectiva…
Incercand sa explice neadevarul unui cliseu postcomunist de genul „Tocmai pentru ca era o institutie a statului, Securitatea nu urmarea pe nimeni degeaba” , directorul CNSAS a aratat ca ideea pe care o propaga tot ei, securistii, (infiltrati acum in toate structurile politice si administrative ale Statului si in marile firme asa zis particulare ale Romaniei- n. red.) ca ”au facut ce-au f?cut pentru a apara, nu comunismul, ci tara” este cea cu care se apara in prezent fostii ofiteri in fata instantelor de judecata.
Ea a spus ca ca ”nu a intalnit decat o singura exceptie, cazul unui ofiter, care nu s-a aparat si a recunoscut in fata Curtii de Apel Bucuresti ca savarsise abuzuri si incalcase drepturile omului”.
Despre „romanii nu s-au opus comunismului”
Din cele 3 milioane de dosare din arhiva CNSAS, 1.300.000 sunt dosare informative, adic? de urmarire, iar alte 160.000 sunt dosare penale care privesc cauze politice.
„Ale cui sunt aceste un milion si jumatate de dosare de urmarire si penale instrumentate de politia politica? Am sa dau un r?spuns foarte simplu: cu mici exceptii, sunt dosarele unor anonimi, sunt dosarele unor oameni obisnuiti capabili de mult curaj sau capabili pur si simplu de gesturi firesti într-o lume dementiala, ceea ce, pentru mine, inseamna acelasi lucru – mult curaj”, a spus Nagat. Pentru „nostalgicii comunismului”, Nagâ? a prezentat exemple de astfel de anonimi.
O scrisoare trimisa lui Cornel Chiriac la Europa Libera, de niste elevi de clasa a X-a, din Braila, in 1971.
„Draga Cornele,
Iata ca numarul prietenilor Metronomului (emisiune muzicala despre muzica rock, progresiva si nu numai, realizata de Chiriac la Radio Europa Libera in anii 70, n.r.) creste mereu. Te rugam sa ne socotesti vechi prieteni, care ascultam atat emisiunile tale, cat si alte emisiuni ale postului de radio Bucure?ti 4 (adic? Europa Libera). Oare de ce atatia si-atatia romani, care au ocazia sa plece intr-o tara capitalista, pleaca fara sa se mai uite inapoi? De bine, cu siguranta ca nu. Dar cine are curajul sa se ridice sa strige aceste adevaruri? Cum ai dat putin din aripi te-au si inhatat si se abat asupra ta cu pumnii si cu bastoanele sticletii care încearca pe aceste cai sa te faca sa gandesti ca un comunist. Dar de obicei zicem ca ei si facem ca noi. Multi ar spune ca la 16 ani esti copil. Poate in alta parte, dar la noi in tar? nu-i asa, Cornele. Acum însa, dup? vestita data de 7.7.71, data ce va ramane ca o zi de doliu in calendar, viata tinerilor din Romania s-a inrautatit si mai mult (pe 6 iulie 1971, Nicolae Ceausescu prezenta, in fata Comitetului Executiv al Partidului Comunist Roman, „Propuneri de masuri pentru îmbunatatirea activitatii politico-ideologice, de educare marxist-leninista a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii”, discurs cunoscut ca „Tezele din iulie”, n.r.). S-au dus barbile si pletele tinerilor, s-a dus muzica pop, beat sau progresiva, s-au dus toate, Cornele. Dar cate ceva tot a ramas: cozi la carne si in general alimentara, sa-si placa sa traiesti. Acum, preferintele noastre muzicale: pentru tine, Cornele, Led Zeppelin, cu „Imigrant Song”, si pentru toti prietenii Metronomului, piesa testament a celui care, cu moartea sa, ne-a lasat etern neconsolati, Jimi Hendrix, cu „Straight Ahead„”.
”Elevii de la Liceul Industrial din Braila au fost identificati desi au semnat cu pseudonim, pusi in discutie publica, exmatriculati, avertizati la sediul inspectoratului, in prezenta parintilor. Totodata, unii au fost recrutati cu aceasta ocazie si pusi sa ii urm?reasca pe ceilalti din grup. Supravegherea a durat inca trei ani, pana au terminat stagiu militar!” a povestit Nagat.
Un alt caz, din 1975, a fost prezentat din dosarul de urmarire al unui profesor de istorie la Liceul „Panait Istrati” din Braila, care ar fi avut „manifestari ostile la adresa oranduirii noastre socialiste”.
„Cat a functionat ca profesor, la orele de curs, in fata elevilor si uneori si a cadrelor didactice, a f?cut afirmatii prin care a incercat sa sadeasca imagini false in con?tiinta lor, cu privire la unele momente din istoria patriei si fata de lectiile de cultura si istorie contemporana”. Despre aceste lectii, a afirmat ca sunt o povara, plictisesc si nu au esenta. In fata elevilor, a afirmat ca nu se poate scrie o istorie a PCR, deoarece ar fi o istorie compromisa si in neconcordanta cu adevarul istoric. Din verificarile intreprinse, a rezultat ca are o conceptie mistica despre lume si evolutia sociala si vede in evenimentele istorice efectul unui determinism de natura divina. Datorita acestor convingeri, a refuzat sa semneze un jur?mant de credinta fata de patrie. Aspectele mai sus mentionate fiind documentate, sus-numitul a fost avertizat intr-un cadru largit, cu participarea tuturor cadrelor didactice din judet . Fiind semnalat organului de partid si inspectoratului scolar, a fost îndepartat din invatamant. In urma masurilor luate, sus-numitul s-a angajat ca muncitor necalificat la Cooperativa Tehnica Casnica Braila, Sectia nichelaj, se califica la locul de munca in meseria de matriter”.
Dupa patru ani de urmarire, barbatul a reusit sa fuga in Austria, iar familia din tara a fost urm?rita pana in 1989.
Arhiva CNSAS cuprinde 24 de kilometri de rafturi
Pana la sfarsitul anului trecut, CNSAS a cerut Curtii de Apel sa constate calitatea de ofiter sau colaborator al Securitatii pentru 2.149 de persoane prin actiuni individuale, potrivit Legii 293/2008. Dintre acestea, 1.174 de actiuni privesc fosti ofiteri, verificati majoritatea de CNSAS la cererea victimelor.
Tot pana la sfarsitul anului trecut, mai mult de 12.000 de petenti au avut acces la dosarele lor sau ale rudelor de pana la gradul IV si au luat peste 1,5 milioane de copii dupa documentele din dosare.
Pe lâng? petenti, la sala de lectura de la CNSAS au mai fost pana acum si peste 1.000 de cercetatori acreditati.
Arhiva CNSAS, care se afla la Popesti-Leordeni, cuprinde 24 de kilometri de rafturi si este, ca marime, a treia de acest fel din Europa Centrala si de Est, dupa cele din Germania si Polonia.