Politica

Cu un masterat în dezvoltare regională, tânărul Mihai Pascale e hotărât să transforme cartierele Brăilei

Cu un masterat în dezvoltare regională, tânărul Mihai Pascale e hotărât să transforme cartierele Brăilei

După absolvirea facultății, Mihai Pascale s-a întors în Brăila și intră în cursa pentru Consiliul Local Municipal Brăila, pe listele PNL.

Mihai Pascale are 30 de ani. Este profesor de geografie, cu un master în geografie aplicată și dezvoltare regională. Este absolvent al unui program de excelență în politică derulat de Fundația Kondrad Adenauer Stiftung pe tema politicilor sociale și de sănătate. Mihai și-a finalizat studiile la București, însă a ales să se întoarcă la Brăila, convins că poate schimba ceva în orașul natal și că îi poate inspira și pe alți tineri să se întoarcă acasă. El candidează acum pentru un loc de consilier local, la propunerea președintelui PNL Alexandru Dănăilă. Îl puteți alege dacă votați lista de consilieri locali PNL, la alegerile din 27 septembrie.

– Ești unul dintre tinerii Partidului Național Liberal, pentru prima oară pe lista de candidați. Ce te-a făcut să te implici în politică ?

– Am 30 de ani. M-am implicat în politică pentru că, sincer, m-am săturat de starea în care a ajuns orașul. Centrul este degradat complet, industrie aproape nu mai avem, turismul este zero, nu există oportunități pentru tineri . De altfel, majoritatea tinerilor aleg să plece și nu vor să se mai întoarcă. Lista poate continua. Am ajuns la concluzia că eu, ca tânăr, am energia să mă lupt ca să încerc să schimb ceva. Nu vreau să stau pasiv. Dacă noi, tinerii, nu ne implicăm, orașul acesta o să decadă și mai mult. Nu vreau ca peste ani, copiii mei să se uite la mine și să mă întrebe – dar tu, tată, ce ai făcut? Sper ca proiectele mele sa fie implementate și astfel, foștii mei colegi de liceu, oamenii din generația mea, să revină în oraș. Uite un exemplu: termini facultatea și ai vrea să îți deschizi o mică afacere. Poate ai bani, poate vrei sa accesezi un start-up. Oare nu ai veni in Brăila dacă Primăria ți-ar oferi gratis un loc în care sa îți dezvolți afacerea? Oare nu ai fi și mai atras dacă ți-ar oferi și un loc de casă? Eu cred că da. Sau dacă am avea un parc industrial. Sau facilități pentru turism.  Tinerilor trebuie sa li se ofere oportunități pentru a se întoarce acasă. Brăila, din cauza faptului că este – să spunem lucrurilor pe nume – un „oraș mort”, s-a depopulat. O să vă dau niște date: în 2002 eram aprox 216.000 locuitori, în 2011, 180.000, azi nu cred că suntem mai multi de 130.000-140.000. În scurt timp, în ritmul acesta, Brăila o să fie un oraș gol, un oraș fantomă. Trebuie să schimbăm ceva! Acesta este motivul pentru care m-am implicat. Nu vreau ca Brăila să devină un astfel de oraș. Vreau sa am copii și să îi cresc aici, vreau să rămân alături de cei dragi, nu să fiu nevoit să plec, cum m-am tot gândit în ultimii ani. Vreau să rămân aici și să ajut la transformarea acestui oraș în bine, unul în care tinerii vor dori să se întoarcă după ce termină facultatea.

– În Bătălia pe proiecte ai prezentat un proiect care se numește Cartierul Cimbrului. Te rog să ne explici  despre ce este vorba.

– Cartierul Cimbrului este o inițiativă mai veche care s-a împotmolit în stufărișul birocratic. Cimbrului se voia a fi un cartier pentru tineri. Cu terenuri oferite de Primărie în baza Legii 15 din 2003. Mulți nu au putut sa își ridice casele din cauza birocrației. În obținerea autorizațiilor mă gândesc că ar fi putut fi ajutați de Primărie, dar acest lucru nu s-a întâmplat.  Am înțeles  că a fost și o problemă cu curentul electric, altă chestiune pe care o pun tot pe seama lipsei de implicare a autorităților locale. Ca să nu mai spun că străzile și trotuarele au fost amenajate târziu. Cert este că, în final, doar câțiva s-au încumetat să își construiască acolo o casă. De aceea, în proiectul meu propun să se reia legătura cu toți tinerii care au primit loturi de teren în acea zonă și nu și-au putut construi case. Dacă oamenii mai sunt interesați, acele loturi li se vor restitui și vor fi sprijiniți în întocmirea actelor și obținerea autorizațiilor. De  asemenea, zona se poate extinde. Am citit undeva că erau peste 4000 de cereri depuse la Primarie pentru locuri de casa pentru tineri. Deci cerere este.

Un pod care să lege Chercea de Brăilița

– Din câte știu, acesta nu este singurul tău proiect…

– Da, am mai lucrat la un proiect, împrenă cu un coleg. Ambele se află în Planul de guvernare locală. Cel de-al doilea proiect presupune o legătură rutieră directă între Chercea și Vidin. Această legatură s-ar putea face printr-un pod între Str. Cimbrului și strada Walter Mărăcineanu. Dacă s-ar face un pod aici, cred că zona va fi și mai atractivă. Daca s-ar amenaja și Parcul Brăilița asemenea Parcului  Monument, zona ar căpăta un plus de atractivitate.

– Asemenea demersuri presupun existența unor importante surse de finanțare. De unde și cum pot fi atrași bani pentru aceste proiecte?

– Zona Cimbrului este amenajată. Într-o primă fază nu mai implică costuri, ci doar un pic de bunăvoință. Vorbim despre costuri doar în cazul în care se trece la faza a doua, extinderea acestei zone. Costurile nu sunt mari. Trebuie parcelat terenul, astfalt, curent, canalizare, apă. Sunt lucruri esențiale dacă vrei să oferi ceva tinerilor. Un minim. Dacă vorbim de proiectul podului, atunci vorbim de fonduri guvernamentale și fonduri europene pentru infrastructură și mobilitate.

– Cum crezi că o să arate orașul Brăila în 2030?

– Cu PSD la putere, Brăila o să fie ca acum sau chiar mai rău. Un oraș îmbătrânit, un oraș care nu oferă nimic tinerilor. Un oraș pustiit și sărac. Cu PNL cred că am putea vorbi despre un oraș atractiv, cu un centru istoric renovat complet – cu multe terase, baruri, cafenele – așa cum sunt centrele orașelor Sibiu sau Oradea, cu un parc industrial, cu piste de bicicliști, cu un transport eco, în totalitate electric, cu stații  smart, parcuri îngrijite, un oraș curat peste tot, cu lume civilizată și fericită și cu mulți tineri.

Distribuie postarea
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •